Teen Press 
foto: Adrian Conete – colaborator foto
Facebook este o reţea de socializare apărută în anul 2004… but wait… cine naiba nu ştie ce e Facebook? În prezent, site-ul are circa 750 de milioane membri în toată lumea. Ce ne spune asta? Este cel mai popular mod de a ne pierde juma’ de săptămână, lună şi, eventually, viaţă pentru a vedea… nimic.
Poate că nu toţi suntem addicted, dar cu siguranţă cei mai mulţi dintre noi intră minimum o dată pe Facebook în timpul zilei. Adevărul este că, în monotonia zilelor interminabile, cu preponderenţă cele din timpul săptămânii, aderenţa noastră la Facebook se explică. De pildă, mai ales pentru cei care învaţă dimineaţa, ce ne-ar putea trezi din somnolenţa cu care ne târâm până la liceu? Un like, poate două şi ne-am început ziua bine. Apoi, urmează acele materii pe care le urâm, iar în timp ce domnul profesor explică diferite chestii, stăm pe Facebook.
Eventually, ajungem şi noi acasă. La mine, cel puţin, e de obicei 14. Ia să văd şi eu ce a mai făcut Gigel, ce poze tari a mai distribuit 9gag sau alte chestii de la news feed. Îmi zic că stau cinci minute. Evident că mi se pare că a trecut un minut şi… e 14:55. Damn it, iar nu termin integralele alea.
Totuşi, ar fi incorect să negăm că Facebook-ul are, la modul cel mai serios, şi chestii bune. Aflăm ce se mai întâmplă prin ţărişoară, eventual dacă poate (Doamne!) mâine nu s-o face şcoală, sau putem vorbi cu persoane pe care nu le vedem zilnic. Dacă ar rămâne la stadiul ăsta, ar fi perfect. Dar există oameni care-şi trăiesc viaţa deja prin Facebook. De pildă, acele persoane care mai au puţin şi îşi dau check-in pe budă (evident toţi ne doream să ştim asta) sau care îşi înjură şefii prin posturi şi ulterior sunt dați afară. Sau poate cei care sunt a XII-a, şi au un BAC înainte care-i împiedică să mai stea (teoretic) ca înainte pe Facebook. Stau şi ei în loc de trei ore, două… jumate.
Anyway, la cât de efemer e tot în zilele noastre, rămâne de văzut cât mai durează supremaţia Facebook. Aşa cum nu îi mai pasă nimănui de Hi5, ca şi când n-ar fi existat vreodată, s-ar părea că Twitter ajunge din urmă Facebook-ul. Eh, om trăi şi om vedea. Până una alta, poate reuşim să nu ne mai trăim viaţa jucând Farmville şi să ne ocupăm şi de altceva, ştiţi voi… lucruri constructive, care ne folosesc la ceva în viaţă.
