Evadare de pe Terra

evadare de pe terra

evadare de pe terra

de Carla Francesca Boboc – redactor
foto: Ioana Muntean – fotoreporter

De curând am avut de făcut un fel de compunere la ştiinţe cu următoarea cerinţă: „Imaginaţi-vă că evadaţi de pe Terra cu ajutorul unei rachete. Descrieţi starea, sentimentele pe care le aveţi.“

Cei mai mulţi colegi au scris despre cât de rău le pare, cât de singuri şi ai nimănui se simt. Şi, vai, ce o să facă ei acum?… Pe bune?!

Eu, una, aş fi fericită. Din mii şi mii de motive. Nu va mai trebui să suport Bucureştiul, România, locul unde trăiesc. Deci, nu tu trafic şi şoferi idioţi. Nu tu babe exasperante – nu am nimic cu persoanele de vârsta a treia, decât atunci când au impresia că au prioritate la anumite lucruri doar pentru că sunt în vârstă. Nu şcoală, deci nu va mai trebui să car 7000 de cărţi şi caiete zilnic. Nu va mai trebui să aud nemulţumirile nimănui. De fapt, ca să fiu mai scurtă, ar fi cu totul altă viaţă faţă de cea de pe Terra.

De unde ştiu? Păi nu ştiu, dar îmi imaginez. Nu asta cerea cerinţa? Nici măcar nu ştiu spre ce planetă mă îndrept, dar instinctul îmi spune că voi descoperi ceva bun acolo la urma urmei.

Ia gândiţi-vă puţin. Cu un simplu search pe Google afli o gramadă de curiozităţi despre orice ţară vrei. Dar poţi afla tu despre cultura planetei Saturn? Nţţţ, nu poţi! Cum să nu aibă cultură? Are. Cum, nu ştii că nu poţi supravieţui acolo?! Eh, nu poţi… Prostii! Eu o să pot. Mai întâi mă hrănesc cu hamburgeri şi cartofi prăjiţi, care, à propos, la ei acolo pe Saturn se numesc iregrubmah şi iţijărp ifotrac (ştiu că te-ai prins, dar nu trişa! Întoarce-te şi citeşte cuvintele!).

Apoi să descopăr gustul incredibil al scoarţei de copaci şi al gândăcioilor inelari (sunt o specie rară, o delicatesă, care se găseşte numai pe inelele lui Saturn). Din câte vedeţi, la ei totul, inclusiv evoluţia culinară, este invers decât la noi. Ce să mai, o planetă deosebită!

De fapt, ideea generală a acestui articol, ceea ce vreau să vă transmit eu nu este tema mea de la ştiinţe. Este îndemnul meu să vă imaginaţi chestii. Tâmpite, sadice, perverse sau siropoase, nu contează, dar imaginaţi-vă lucruri. Cum zicea colega mea, Luiza Butoi, într-un articol mai vechi, „Creaţi, bă, ceva!“; eu completez spunând şi mai exact: „Imaginaţi-vă, bă, ceva!“. Şi, probabil, profele nu vor mai fi în dilema „Şi imaginaţia unde e? Ce note să le pun dacă toţi plâng că au plecat de pe Terra?“.

Probabil atunci veţi fi remarcaţi individual, fiecare cu opiniile lui şi fiecare cu imaginaţia lui. Nu se va vorbi în cancelarie de clasa care plângea că pleacă de pe Terra, ci de tipa care va mânca iregrubmah şi iţijărp ifotrac (chiar sună drăguţ :D) pe Saturn.

Şi ce va face tipa aia când se va plictisi pe Saturn? Simplu. S-ar urca din nou în rachetă şi ar întreba: „Care este următoarea planetă-destinaţie?“

Recommended Articles

1 Comment

  1. Mi-a placut articolul si-mi place cum suna iregrubmah şi iţijărp ifotrac. Nu e cea mai originala chestie dar e altceva. Si sunt de acord cu imaginatia si cred ca e vorba de ceva mai mult decat o simpla joaca. Imaginatia ne dezvolta inteligenta si imaginatia ne-a adus aici, la stadiul acesta al evolutiei umane. Deci, imaginatia asta “is some serious shit”.

Leave a Reply

Your email address will not be published.