Busuioc pentru zile negre: despre superstiții

Superstiție. Pare un cuvânt atotcuprinzător, însă la o privire în DEX, se observă următoarea explicație: prejudecată care decurge din credința în spirite bune și rele, în farmece și vrăji, în semne prevestitoare, în numere fatidice sau în alte rămășițe ale animismului și ale magiei. Dar, dorind să vorbesc despre superstiții mai în detaliu, am apelat la domnul Ciprian Voicilă, sociolog la Muzeul Țăranului Român, versat în artele mistice. Acesta a dorit să puncteze faptul că nu orice credință este superstiție, dorind să diferențieze credințele religioase, psihologice, de cele superstițioase. Definiția religiei ne spune astfel,  religia este credința în supranatural, sacru sau divin, și codul moral, practicile de ordin ritual, dogmele, valorile și instituțiile asociate cu această credință. Credința în Dumnezeu nu este o superstiție, iar superstițiile nu formează o religie.

Susținând descrierea din DEX, domnul sociolog a continuat discuția prin a împărți superstițiile astfel: cele legate de cele trei momente ritualice ale vieții (naștere, nuntă, moarte) și cele legate de calendar. Am ales sa povestim câte puțin din fiecare categorie. La capitolul naștere, se zice că bărbat fiind, dacă găsești un ac cu urechi pe stradă, soția ta va naște o fetiță, iar dacă acul nu are urechi, aceasta va naște un băiețel. La nuntă, am redescoperit tradiția bradului. Acum ceva timp bradul mirilor nu era lăsat la voia întâmplării în curte, ci era aşezat pe acoperişul casei, încât niciun dușman să nu aibă posibilitatea de a-l atinge, ceea ce le-ar aduce ghinion mirilor. O altă superstiție legată de nuntă, care m-a fascinat complet, are ca obiect principal turta miresei. În unele zone ale României, la nuntă, naşul rupe în patru o turtă, deasupra capului miresei, fiecare pătrime aruncând-o în fiecare dintre cele 4 zări. Pe vremuri, țăranul care punea mâna pe o bucatȁ din acea turtă, o putea folosi pentru a-și vinde animalele la un preț foarte bun. Ce legătură are turta miresei cu vita țăranului? Ei bine, dacă acesta punea o bucățică de turtă după urechea animalului, acesta le părea posibililor clienți mai atrăgător, căpătând farmecul unei femei în ziua nunții. Această superstiție se bazează pe unul dintre principiile magiei: asemănătorul provoacă asemănătorul. Așa cum nuntașii au admirat mireasa, așa și oamenii din târg vor admira vita țăranului. Referitor la superstițiile legate de moarte, nu numai cucul este un semn rău, ci și o găină care cântă cocoşeşte, ambele prevestind că cineva va înceta din a trăi.

Referitor la superstițiile legate de calendar, am aflat despre presupusele beneficii ale postului: postul din vinerea mare te scapă de dureri de cap pe tot parcursul anului, iar dacă vrei să fii tare ca fierul, în dimineața vinerii mari trebuie să calci pe un obiect din metal când te dai jos din pat. O altă superstiție spune că de Paşte, înainte de a pleca la biserică pentru a sfinți bucatele, trebuie urmat un ritual simbolic de îngrijire. Într-un bol cu apă curată se pune o monedă, preferabil de argint, câteva fire de busuioc și un ou roșu, apoi aceasta se folosește pentru spălarea feței. Oul roșu pentru a fi rumen în obraji, moneda pentru noroc, iar busuiocul datorită proprietăților sale magice de a ține spiritele rele la distanță și de a atrage dragostea. Există de asemenea și tendințe superstițioase, de tipul celor prin care afli cine îți este alesul, cum va fi anul tău, etc.

Domnul Ciprian Voicilă a mai recomandat cititorilor și o carte absolut minunată, Credinți și superstiții ale poporului român de Artur Gorovei un fel de dicționar al superstițiilor, unde acestea sunt catalogate alfabetic, pornind de la cuvântul cheie.

Așadar, lumea superstițiilor este una complexă, care fascinează tocmai prin nuanțele sale atât de diferite: magie, tradiție, crez. Mi-a făcut o plăcere incredibilă să vorbesc cu domnul sociolog și doresc să îi mulțumesc pe această cale pentru timpul acordat. Sunt convinsă ca v-am stârnit curiozitatea, dragi cititori, în legătură cu aceste superstiții pe care le credeam atât de modeste până acum.

Text: Maria Dumitru

Ilustrații: Alexandra Costea

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *