
foto: Cătălina Cosma – fotoreporter
Într-adevăr, niciodată nu ne oprim din învăţat. Chiar dacă pe tot parcursul vieţii învăţăm, avem nevoie să fim controlaţi de cineva, avem nevoie să fim impulsionaţi. Nu oricine are voinţă să înveţe singur, nu oricine are iniţiativă. Dacă nu ar exista profesorii care să vină să te bată la cap şi îţi mai dau o notă proastă din când în când, cu speranţa că te vei îndrepta şi să devii un om educat. Şcoala te trezeşte la realitate, îţi oferă perspectivă asupra vieţii. Pedagogul trebuie să fie echidistant faţă de elevi. Nu totul se rezumă la predat. Datorită sfaturilor şi lecţiilor pe care le primeşti la şcoală poţi evolua şi îţi poţi face viaţa mult mai uşoară.
Educaţia formală este o necesitate pentru elevi, deoarece pot să îşi pună ordine şi disciplină în viaţa de zi cu zi. Proiectul „Şcoala altfel“ nu va avea prea mult succes, deoarece profesorii îl privesc ca pe o bătaie de cap. Nu au niciun plan despre ce ar putea să facă în aceea săptămână. Se plafonează când se gândesc că va trebui să facă ceva altfel. Elevii sunt încântaţi de faptul că lecţia va fi mai interesantă, dar nu sunt pregătiţi pentru educaţia nonformală.
Educţia formală este foarte importantă, fiindcă ea îţi impune nişte reguli, doreşte să te îndrepte, încearcă să îţi formeze o conduită cu care să te prezinţi, mândru, în societate. Uniforma este emblema elevului. Regulamentul şcolar trebuie respectat. Educaţia formală niciodată nu va dăuna societăţii, pe când educaţia nonformală poate distruge societatea. Cei ce au primit o educaţie în şcoală urmează regulile şi tind spre perfecţionare, ceilalţi se ghidează după propriile „reguli“, alegându-şi propriul drum.
Profesorii sunt, de obicei, cei care coordonează diferite activităţi de creaţie, ei văd talentele elevilor şi sunt lângă ei, îi încurajează spre a continua, deci tot profesorii sunt cei care îi susţin şi îi îndrumă. Unii au nevoie de multă încurajare pentru a putea să-şi dezvolte talentele ce par promiţătoare.
Elevii nu respectă regulile, mai degrabă este promovată delăsarea, nonvaloarea şi este normal ca sistemul să se schimbe, să evolueze. Schimbările trebuie să aibă loc după un anumit tipic, dacă nu, poate apărea „haosul“. Şcoala nu trebuie privită ca pe o instituţie care te pune să înveţi ca un robot. Trebuie privită ca pe o oportunitate, elevul român nu este pregătit pentru educaţia nonformală, el trebuie să fie în primul rând atras de informaţii, în al doilea rând trebuie să aibă în suflet setea de cunoaştere, iar mai apoi se poate spune că elevul român are nevoie de educaţie nonformală.
În cadrul şcolilor cu profil militar, programul educaţional este respectat. Regulamentul şi disciplina specifică acestor şcoli nu poate fi încălcată. Cei care nu se pot adapta acestor reguli renunţă de bunăvoie la aceste şcoli. Dar cei care devin absolvenţii acestora sunt viitori profesionişti şi iată dovada că şcoala formală şi respectarea unor programe, reguli nu dăunează şi nu fac rău nimănui.
Avem nevoie să ne trăim propria viaţă, dar trebuie să facem şi un plan după care să ne ghidăm pentru ca viaţa pe care o dorim să devină un vis frumos.
Ce s-ar întâmpla dacă Universul nu şi-ar respecta propriile legi? Atunci tot ce mişcă în această lume ar fi guvernat de teoria relativităţii şi haosul ar fi o normalitate. Şcoala formală este o necesitate, deocamdată, pentru formarea elevului, în România.
