Teen Press 
„Nu, tovarăşe… nu am nici pod, nu am nici fon, nu am nici pad. Eu am talent şi fac ce pot cu el.“
Cam aşa ar suna frustrările mele referitoare la tehnologie şi talent, rezumate într-o singură propoziţie. De ce? Pentru că m-am săturat de toţi puştii ăştia care se cred fotografi, care se cred mari graficieni sau mari artişti, doar pentru că au aparatură de zeci de milioane.
Da, poate că sunt gelos că nu am şi eu. Poate că nici mie nu mi-ar strica un aparat de o sută de milioane şi poate că şi eu aş vrea, nu ştiu, un calculator cu procesor de 4GHz. Dar nu am… şi atunci ce? Atunci înseamnă că nu am talent şi că nu am nicio şansă în faţa altora? ÎNSEAMNĂ CĂ M-A BĂTUT TEHNOLOGIA? Nu!
Refuz să cred că tehnologia bate talentul. Refuz să cred că un aparat foto te face mai bun. Refuz să cred că nu ştiu de unde să încep. Totul e atât de greşit în lumea în care trăim… ceea ce vreau să spun e că nu ne fructificăm talentul. Şi că ne lăsăm descurajaţi de tehnologie. Cum aşa? Să luăm un exemplu simplu. Ion şi Vasile sunt pasionaţi de fotografie. Ion are un aparat rudimentar, un aparat obişnuit, dar are talent. Are talent să le dea şi altora. Dar Vasile are bani şi îşi permite orice aparat sau obiectiv vrea. Nici pozele sale nu sunt rele, dar nu sunt ca ale lui Ion. Ion pune suflet în ceea ce face, se luptă cu ceea ce deţine, în timp ce Vasile nu are altceva decât tehnologie. Deci care este mai bun? Ce e mai bine? Să ai tehnologie sau să ai talent?
Sincer să fiu, nu mă mai interesează tehnologia. OK, poţi să ai parte de câtă tehnologie vrei tu, poţi să ai ultimele gadgeturi în domeniu. Dacă nu ai talent, degeaba. De ce? Pentru că diferenţa dintre un lucru făcut de computer şi un lucru făcut din dragoste, pentru care ne-am luptat, e imensă. E ca de la cer la pământ. E ca diferenţa dintre un tablou imprimat şi un tablou pictat.
Poate că sunt eu un frustat şi poate că mă oftic că nu am şi eu acces la toate tehnologiile pe care mi le doresc. Dar sincer, parcă dacă tehnologia face totul pentru mine, nimic nu mai are farmec. Şi da, le-am spus asta şi alor mei şi s-au uitat dubios la mine. Le-am spus că prefer ca un obiect să nu funcţioneze perfect şi să mă lase la greu, pentru că astfel o să îl respect, o să îl tratez cu grijă şi o să se stabilească o anumită relaţie între noi. Da, sună SF şi romantic, dar între artist şi unealtă trebuie să existe o relaţie. Ca aceea dintre maşină şi şofer, bicicletă şi biciclist.
Aşa că reţineţi: nu tehnologia vă face mai buni, ci talentul. Talentul, voinţa, truda, asudarea şi, nu în ultimul rând, plăcerea. Tehnologia este ultimul lucru de care ar trebui să aveţi grijă. Talent, muncă, plăcere, artă.
i hear ya bro :>
let not our cameras be bigger then our cohones
than*
Pogo, cred ca nu pui bine problema:”Ce e mai bine? Să ai tehnologie sau să ai talent?”
Daca esti pictor, ca tot vorbeai si de tablouri, OK, de acord cu tine, te poti lipsi de tehnologie. Dar daca esti fotograf, de exemplu, talentul tau se pierde sau mai bine zis nu il poti fructifica daca nu ai instrumentele necesare.
Daca intradevar esti pasionat de ceva, fa un efort si investeste in tehnologie, daca asta te ajuta sa fi mai bun. E minunat sa ai talent, insa nu e suficient. Fa in asa fel incat sa ai cele mai bune conditii sa il folosesti;)