O mica plimbare la Elite Art Gallery- vernisajul „Copiii lui Gauguin“

de Ştefan Laura – colaborator
foto: Gabriel Ban – redactor-şef

Poetul, publicistul şi artistul plastic român Constantin Severin ne-a putut oferi un sfârşit de zi extrem de plăcut alături de el şi operele sale ce au fost găzduite de proiectul Elite Art Gallery al asociaţiei „Elite Art Club Unesco“.

Inaugurarea expoziţiei de pictură intitulată „Copiii lui Gauguin“ a început cu câteva prezentări: organizatoarea evenimentului, Maria Paşc; domnul Marius Tiţă (ce a ţinut alături de Constantin Severin o scurtă dezbatere despre investiţia în artă). Desigur, au urmat discuţii interminabile despre tablourile sale şi cum „prin tabouri putem intra în intimitatea şi gândurile artistului“, despre „această societate ce nu promovează arta română“, iar, la un moment dat, cum „C.I.A. a băgat mii de euro în arta americană“.

A fost o zi cu adevărat interesantă, în special în momentul când prindeam discuţii despre operele şi concepţiile sale după care se ghidează şi pe care le-a format de-a lungul anilor.

Au fost câteva opere ce m-au impresionat într-un mod tare plăcut datorită poveştii ce o aveau în spatele lor, datorită acelor culori calde şi vibrante, de pildă opera ce reprezenta o tobă şamanică din călătoria sa în Finlanda, tobă la care băştinaşii ghiceau viitorul; o altă operă în care era reprezentat un copil de culoare ce stătea pe vine, dar care atârna cu capul în jos (ca şi când tabloul ar fi fost pus din greşeală invers).

Prin cele câteva întrebări puse după dezbatere, cea în care sfatul pentru „toniţari“ era la mijloc, l-a pus puţin pe gânduri pe domnul Constantin Severin, dar, răspunzând ulterior, le-a recomandat acestora să nu renunţe, dar nici să se aştepte să aibă o avalanşă de succes din prima, iar progresul şi răbdarea să reprezinte baza.

Spre sfârşitul vernisajului din Str. Academiei, nr. 15 din acea zi de 8 mai, am putut admira îndeaproape acea instalaţie ce el a intitulat-o „Autoportret“, instalaţie ce era formată din vechea lui maşina de scris, dar din care nu ieşea un text, ci o mare operă ce el o îndrăgea, iar în spatele maşinii de scris se puteau observa discurile originale ale lui Cristian Paţurcă – „Din cântecele Golanilor“, discuri ce i-au fost încredinţate pe vremea comunismului să le împartă, dar pe unele apucând să ni le împartă nouă drept un omagiu adus „Jos comunismului“.

Nu uitaţi: dacă vreţi să rămâneţi surprinşi, expoziţia mai este deschisă până pe 23 mai. Grăbiţi-vă! Şi nu uitaţi să vă bucuraţi de fiecare lucru văzut şi fiecare poveste împărtăşită.