O tara a constrastelor – II




text şi foto: Thomas Bărbulescu – redactor

În vara acestui an am avut plăcerea de a putea călători în Africa. Am stat acolo trei săptămâni, iar în tot acest timp am întâlnit lucruri noi, frumoase şi interesante. După cum am promis în articolul precedent, în această parte voi vorbi despre zonele urbane ale Namibiei.

Mă voi opri, însă, pentru a vorbi puţin despre istoria şi geografia Namibiei. Namibia este o republică prezidenţială puţin mai tânără decât România, obţinându-şi independenţa pe 21 martie 1990. Înainte de 1990 a fost colonie germană, iar acest lucru încă poate fi observat. Namibia este o ţară cu o suprafaţă cam de trei ori mai mare decât cea a României, însă cu o populaţie care o depăşeşte cu puţin pe cea a Bucureştiului. De aceea, oraşele sunt la depărtări destul de mari unele de altele, dar, surprinzător, drumurile sunt bine făcute şi se poate circula cu uşurinţă. Călătoria prin Namibia nu este lipsită, însă, de primejdii, cea mai mare ameninţare venind din partea animalelor. Acestea, în special pe timpul nopţii, pot să iasă în faţa maşinilor şi există riscul accidentelor.



Oraşele cu peste 20.000 de locuitori sunt doar zece la număr, dar sunt foarte bine aranjate, fiind chiar mai curate decât cele din România. În acest articol voi prezenta oraşele prin care am trecut şi impresia pe care mi-au lăsat-o.

Capitala, Windhoek, este cel mai populat oraş, cu 320.000 de locuitori. Este o capitală vastă, aici putându-se găsi hoteluri, mall-uri şi fast-food-uri. Independence Avenue este unul dintre bulevardele cele mai importante, iar aici poţi întâlni o multitudine de magazine cu produse pe care nu le poţi găsi în restul ţării. Albii sunt încă dominanţi în acest oraş, acest fenomen fiind prezent în toate zonele urbane din Namibia.



Swakopmund este cel mai important oraş de pe malul oceanului. Are o suprafaţă aproximativ egală cu a Bucureştiului. Nu am putut vizita tot oraşul, acesta fiind compus în mare parte din case şi lodge-uri. Dar este un oraş curat, calm, în care poţi întâlni o varietate de oameni. Aici, cupluri mai tinere sau mai bătrâne vin pentru a se relaxa. Am avut ocazia de a întâlni aici un tânăr negru cu care am intrat în vorbă şi care ne-a explicat că economia ţării este în creştere. Ne-a mai spus că piaţa namibiană începe să fie invadată de chinezi, care vând electronice, maşini şi multe alte lucruri la preţuri mici. Lucrul acesta îmi era cunoscut şi, ca dovadă, pe străzile din zonele rurale marea proporţie a maşinilor care erau pe stradă erau de marcă japoneză sau chineză. Dar, datorită influenţei coloniilor germane, în zona urbană putea fi observat un număr considerabil de maşini de marcă germană.





Ultimul oraş pe care l-am vizitat este Walvis Bay. Este oraşul care m-a marcat cel mai mult, deoarece aici am putut observa zonele rezidenţiale de lux, dar şi zonele în care trăieşte populaţia de culoare. Contrastul este destul de mare, iar acest lucru nu se datorează nu numai imposibilităţii omului negru de a munci, ci şi percepţiei pe care o are majoritatea populaţiei. Acesta consideră că, din cauza discriminării de care au avut parte în trecut, acum este rândul omului alb să îl slujească pe cel negru.





Ca o concluzie, pot afirma că partea urbană a Namibiei este un loc care merită vizitat, dar după cum veţi vedea în articolul următor, nu este singura faţă a acestei ţări.

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.