Colegiul National “Emil Racovita”

Situat strategic la graniţa dintre sectoare, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ (CNER) poartă în spatele său 165 de ani de istorie şi performanţă. Deşi, la prima vedere, poate părea o instituţie de învăţământ ca oricare alta, elevii de la CNER au grijă ca atmosfera de dincolo de porţile liceului să fie antrenantă, iar profesorii, nelăsându-se mai prejos, completează imaginea colegiului cu voie bună şi dorinţa de a-i cultiva pe micii pionieri.

„Emil Racoviţă“, una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ din Bucureşti, a trecut prin numeroase transformări (atât ca locaţie cât şi ca denumire): în 1847 a fost înfiinţat, ca Şcoala nr. 2 Caimata, dar ca urmare a schimbărilor pe care le-a cunoscut Bucureştiul la sfârşitul secolului al XIX-lea, nici clădirea şcolii nu a rămas neafectată (a fost demolată pentru lărgirea Bulevardului Carol).

În perioada 1892-1919 unitatea de învăţământ a funcţionat într-o clădire închiriată din Bulevardul Pache, sub denumirea de Şcoala primară de băieţi nr. 4, pentru ca începând din anul 1919 să se transforme în Şcoala de băieţi nr. 33. În perioada regalităţii, şcoala s-a mutat într-un imobil, modern pentru acea vreme (opera arhitectului Horia Creangă), fiind transformată în Grupul şcolar nr. 33 „Regina Mamă Elena“ cu clasele I-VII, nume sub care a dăinuit până în anul 1947. Începând cu anul 1956 şcoala este transformată în liceu: Şcoala medie mixtă nr. 8, iar mai apoi, din august 1960, poartă denumirea de Liceul „Emil Racoviţă“.

Foarte importantă pentru CNER-işti este placa de marmură, document cu mare valoare istorică, dezvelită în prezenţa regelui Mihai I, în decembrie 1941, la împlinirea centenarului liceului.

Începând din 2003, liceul a devenit colegiu naţional. Prestigioasa instituţie se află într-o zonă foarte liniştită, în Şos. Mihai Bravu nr. 169, foarte aproape de staţiile de autobuz, tramvai şi metrou. Practic, clădirea impunătoare a liceului constituie o barieră între zgomotul şi aglomeraţia marelui bulevard şi oaza de linişte din Parcul Naţional.

Cine a fost acest Emil Racoviţă?
Probabil sunt puţini români care nu cunosc însemnătatea şi renumele lui Emil Racoviţă. Pentru cei foarte puţini care nu au avut încă ocazia să-i cunoscă marea contribuţie la dezvoltarea ştiinţei, eruditul biolog Emil Racoviţă este unul dintre numele pline de însemnătate cu care ţara se mândreşte. Datorită curajului desăvârşit şi foamea de cunoaştere de care acesta a dat dovadă, a devenit românul care a cucerit Polul Sud, împreună cu Amudsen, şi a explorat un tărâm spre care nimeni nu s-a încumetat să meargă până atunci, Antarctica. Savant, explorator, speolog, biolog de renume mondial, considerat şi fondatorul biospeologiei, Emil Racoviţă a rămas în istorie pentru descoperirea balenei cu cioc – în timpul expediţiei din Antarctica. De asemenea, el a înfiinţat primul institut de speologie din lume, în 1920, la Cluj. A fost ales academician în 1920 şi a fost preşedinte al Academiei Române în perioada 1926 – 1929.

CNER, fiind o unitate ce se adresează atât învăţământului primar cât şi celui liceal, are următorul program: clasele I-IV pot opta pentru înot, clasele V-VIII pot alege între engleză intensiv şi o disciplină sportivă, iar clasele IX-XII au de ales între filierele filologie, matematică-informatică şi sport, existând câte o clasă pentru fiecare filieră.

CNER-iştii beneficiază de laboratoare de Informatică, Fizică, Chimie şi Biologie şi, de asemenea, de o bibliotecă bine dotată, unde poţi găsi orice îţi doreşte sufletul. În plus, fiind implicaţi în programul „Pro FM’sCOOL“, muzica ce răsună în fiecare pauză pe culoarele liceului dă tonul la distracţie.

CNER se poate lăuda cu performanţe remarcabile la înot, sărituri, polo şi tenis, chiar dacă nu este liceu cu program sportiv (a fost, într-adevăr, liceu cu program sportiv între anii 1999-2003). Elevii de la CNER au obţinut rezultate frumoase şi la olimpiadele şcolare de limba română şi matematică, unii dintre ei obţinând chiar premii.

Ce cred CNER-iştii despre liceul lor?
Expresii ca „Frate, e genial liceul ăsta!“ sau „Nu ştiţi ce pierdeţi dacă nu intraţi în Racoviţă“ le poţi auzi cu mare uşurinţă pe culoarele liceului. Astfel, putem afirma tare şi răspicat cum că CNER-iştii îşi iubesc liceul, primind orice nou-venit cu braţele deschise.

Ce putem spune despre elevi?
Ei bine, la CNER nu au fost, nu sunt şi nici nu vor fi bisericuţe, precum în alte licee ale Bucureştiului. Da, probabil sună cam imposibil, însă calităţile comunicative de care CNER-iştii dau dovadă fac ca liceul să pară rai pe lângă jungla urbană. Profesorii? Sunt mai mult decât geniali! Nu numai că sunt foarte de treabă şi poţi discuta orice cu ei, însă aceştia îşi arată într-adevăr profesionalismul prin iubirea cu care vin la ore şi le predau copiilor, ajutându-i astfel să descopere de fiecare dată încă puţin din această lume plină de necunoscut.

De-a lungul timpului s-au format în acest lăcaş de învăţământ mii de tineri care astăzi sunt persoane bine cunoscute, precum: Nadia Comăneci, Florin Mugur, Mircea Cinteză, Nicolae Herlea, Florina Lucian, Harald Alexandrescu, Theodora Ungureanu şi alţii.

În concluzie, viitori liceeni daţi năvală la CNER! Cu siguranţă nu veţi regreta niciun moment petrecut aici. Şi aduceţi-vă contribuţia la creşterea valorii acestei naţii, la fel cum a făcut-o marele vostru înaintaş, Emil Racoviţă!