Interviu Andrei Iordache

Andrei Iordache este elev la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu“ din Piteşti, în clasa a XI-a şi se ocupă cu actoria de când se ştie. Dintotdeauna a exersat până a ajuns la o performanţă. Îşi împarte timpul cu succes între şcoală, actorie şi viaţa socială. Andrei ne dă mai multe detalii despre el în cele ce urmează

R.: Când a început să-ţi placă să joci teatru şi cum a început totul?
A.I.: Teatru fac de mic, în sensul că încă de la grădiniţă am început să joc în diferite scenete, să spun poezii şi altele.

R.: A fost cineva care a încercat să te împiedice să joci teatru, care te-a îndrumat sau te-a susţinut?
A.I.: Nu. Cel puţin părinţii nu m-au împiedicat absolut deloc. Mă consider norocos pentru că în general deciziile pe care le-am luat nu mi-au fost influenţate de nimeni. De îndrumat, mama cred că m-a îndrumat.

R.: În afară de actorie ce îţi mai place să faci?
A.I.: Alte lucruri pe care le întreprind, din plăcere, sunt cântatul (în ploaie mai ales), plimbările (mai ales drumeţiile în peisajul verde al naturii). În general fac cam tot ce face un om normal. Nu am pasiuni excentrice.

R.: Cum a fost când te-ai dus la castingul pentru serialul „Pariu cu viaţa“? Aveai emoţii?
A.I.: Emoţii sunt şi acum, când îmi amintesc. Primul casting din viaţa mea a fost în decembrie 2010, a fost o experienţă unică. Unicitatea a fost dată în primul rând de numărul mare de participanţi de la acel casting, peste 30.000 de oameni, din toată ţara. Apoi au urmat încă trei probe dificile în februarie. Când mi-au zis că o să apar în serial m-am bucurat, am râs şi mi-am sunat toţi prietenii.

R.: Cum e pe platouri? Ţi-ai făcut prieteni noi?
A.I.: Pe platouri este foarte interesant. La început, mi s-a părut puţin ciudat, pentru că era prima dată când călcam într-un platou de televiziune. După câteva minute, însă, m-am acomodat. Majoritatea prietenilor făcuţi în vară îi aveam încă de la casting. Cu toţii suntem o mare familie, exact ca într-o clasă adevărată de liceu.

R.: Cum se împacă viaţa de liceu cu viaţa de actor?
A.I.: Nu e mare diferenţă. Cât timp îţi place ceea ce faci nu îţi dai seama cum trece timpul şi le rezolvi pe toate fără probleme. Ca orice om, la început de carieră, e puţin mai dificil, în sensul că mai ai o responsabilitate în plus. În rest, e totul la fel. Aceiaşi prieteni, aceleaşi locuri frecventate.

R.: Ce planuri de viitor ai? Vei continua să joci în diferite filme şi seriale?
A.I.: Normal!

R.: Până acum a fost cineva care a venit la tine şi ţi-a zis „Tu joci în «Pariu cu viaţa», nu?“?
A.I.: Da, au fost foarte mulţi.

R.: Ai câteva sfaturi pentru cei care vor să se apuce de actorie şi încă mai stau pe gânduri?
A.I.: Nu sunt în postura să dau sfaturi cuiva. Cel mai bine pentru fiecare este să-şi urmeze cursul firesc al vieţii şi să nu se lase influenţat de alte aspecte ($$$). Secretul este în gândire. Dacă gândeşti pozitiv, ţi se vor întâmpla mai multe lucruri bune. Totul este să crezi în tine.