Pentru cine bate clopotelul

Coltul meu

de Alexe Eduard – cititor

Afară-i soare şi frumos, iar tu te gândeşti la vară,
Ai vrea să mergi într-un parc, dar ce te faci că-i şcoală,
Orele par nesfârşite iar pauzele tot mai mici,
Soluţii foarte puţine ca să poţi ieşi de-aici.

La prima oră determinanţi demonici sar,
Tragi o linie de egal şi zici că vrei într-un bar,
Şi când funcţiile subtile, vulgar te-au încercuit,
Capul de bancă-l loveşti, întrebândute cu ce-ai greşit?

Soseşte acum şi eterna oră de chimie,
Nu te interesează oricum, tu dai bacul la biologie,
Dar revin eroic Pitagora, Lagrange, Fermat,
Cedezi psihic şi ceri la baie, însă fără nici un rezultat.

A sosit finalul zilei, şi vai! Câtă fericire!
Un zâmbet tipărit pe buze când părăseşti idilica clădire,
În spate te uiţi uşurat, la sumbrul coridor,
Şi tura de după-amiază strigând fanatic „Ajutor!Ajutor!”

4 thoughts on “Pentru cine bate clopotelul”

Leave a Comment