O sa fie mult de citit, asa ca recomand sa iei niste popcorn si un suc.
De ce existam? De ce suntem pe pamant? Oare suntem aici ca sa ne traim viata “muncind” sau avem un “target”, pe care noi inca nu l-am aflat?
Intrebari fara raspuns..care mi le pun aproape in fiecare zi, desi, stiu ca, atat cat voi trai eu, nu o sa le cunosc raspunsul…cred!
Suntem ca niste actori intr-o piesa intitulata “Viata”. Le facem jocul altora.
Ne nastem, ne dezvoltam, invatam, apoi muncim, castigandu-ne existenta. Oare?! Existenta..aceasta “existenta” se realizeaza cu ajutorul baniilor. In fiecare zi ne trezim, mancam, asteptam la acelasi semafor, pentru ca regulile societatii ne invata ca trebuie sa trecem strada nu mai la culoarea verde..in fiecare zi ne urcam in acelasi metrou, sau autobuz, dupa caz..in acelasi scaun..in fata aceluias calculator..lucrand ca sa putem trai! Sa traim din bani..si da, stiu ca banii sunt necesari..dar chiar atat de necesari?! Ne omoram pentru o bucata de hartie pe care este scris un numar..si scopul crearii baniilor a fost doar ca si forma de tranzactie. Nimic complicat, un scop nevinovat. Dar cu timpul, lucrurile se schimba..oamenii devin mai lacomi, egoisti, ingamfati, fitosi, si lista e foarte lunga..
Data viitoare cand iesi pe`afara, uita-te la oamenii din jurul tau. Majoritatea o sa stea cu ochii in iPhone-urile lor scriind mail-uri, altii o sa aibe niste fete obosite ca de zombie. Oameni nesanatosi, stresati, agitati, nemancati, etc!
Ne agitam atat de mult cu studiile ca sa dezvoltam omenirea, cica! Chiar o dezvoltam cum trebuie? O dezvoltam prin construirea unor fabrici care polueaza din greu, prin defrisarea copaciilor, prin ploluarea raurile si mai stiu eu ce?
Si ne miram si intrebam de ce viata se duce asa de repede. Pai, tu ce crezi, daca in fiecare zi ne agitam atat de mult cu “job-ul” nostru atat de important, ziua zboara..parca acum 5 minute ai venit la servici, si acum e ora de plecat acasa. Nu mai pretuim timpul.
In momente ca acestea, altii pot sa se joace cu noi..sa ne pacaleasca, pentru ca suntem prea orbii-la figurat vorbind!..scopul muncii noastre de doar de a face bani..si din cauza lor, nu mai gandim cum trebuie. Omaneii care protesteaza si isi striga drepturile, oamenii care se lupta atat pentru a ne lumina (pe unii dintre noi), acei oameni care reactioneaza si stiu ca este gresit ceea ce se intampla..sunt priviti drept niste nebuni, inculti, nespalati, oameni fara viata, pe scurt. De fapt, acesti oameni chiar traiesc! Nu traiesc prin bani, traiesc prin alte mijloace.
Ce e de capul nostru..facem razboaie pentru bani..distrugem ce e mai de pret, pentru..BANI. Natura, animale, chiar si oameni, ne distrugem pe noi insine si tot ce este pe acest pamant pentru niste hartii. Groaznic!
Aceasta nevoie de bani..ne face mai violenti..mai aroganti, si in multe alte feluri. Uneori, cand merg spre scoala, ma mai asez in dreptul usii de la autobuz pentru ca trebuie sa cobor la urmatoarea statie..si mai vine cate o batranica si ma intreaba bland: “Cobori la urmatoare statie?”..iar eu, arogant si furios, ii raspund: “Da!”..e ca si cum ai spune: “cum poti sa pui o intrebare atat de prosteasca, daca vezi ca m-am asezat in dreptul usii?!”..si ma simt groaznic cand realizez modul in care i-am raspuns…nu avea de unde sa stie la ce statie vreau sa cobor..poate coboram la a 2-a statie si eu m-am asezat in dreptul usii, asa ca nu am vreun motiv sa o acuz ca a pus o intrebare prosteasca…pentru ca nu a pus o intrebare prosteasca!
Si cand vad animale batute..sau oameni batjocoriti pentru felul in care arata..sau natura distrusa..imi vine sa plang. Dar cand vine vorba de drepturi incalcate..simt cum furia imi trece prin vene..cum as vrea sa ies afara pentru a imi spune opinia..pentru a ma exprima. Dar cu cine sa vorbesti? Am doar 14 ani, si nimeni nu ma ia in serios..nici macar parintii mei..de aceea nu vorbesc cu ei despre asta, pentru ca nu ar intelege niciodata..
Tot timpul il aud pe tata cum se plange in concedii: “Bai, Adita, nici in vacanta asta nu m-am odihnit..am stat sa dau mailuri intr-una si am atatea pe cap!”..nu zic ca nu castiga bani si nu m-a plimbat prin Austria, Grecia, Bulgaria, Franta, Turcia, si in vara merg la Londra si mai stiu eu pe unde. Dar cu ce pret? Ne stricam pentru bani.
Cand vine mama acasa imi spune ca la servici nu apuca sa manance nimic pentru ca nu are cand..ea mananca doar seara pentru ca dimineata nu poate..nu din cauza timpului, pentru ca pur si simplu nu este obisnuita sa manance dimineata.
Chiar sunt curios, cati dintre voi va asezati pe iarba atunci cand mergeti in parc? Putini, probabil. Da, stiu, sunt capuse si alte ganganii..dar poate daca si noi am fi mai apropriati de natura, si ea ne-ar primi mai bine. Dar noi suntem obisnuiti in mall-uri si cand ajungem printr-o padure “Vai, ce mizerie..nu ma asez jos, ma murdaresc!”..sau: “ah, o panza de paianjen!”..ori: “cand plecam mai repede? aici e murdar!”. Mda..
Multa lume imi pune piedici, multi ma critica si catalogheaza ca fiind un dus cu capul si tot asa. Si lucrurile astea ma fac sa lupt si sa ma imbarbatez, zicandu-mi: “Da, o sa schimb cumva lumea asta..si felul de a gandi a oamenilor..chiar daca o sa am un efect minor sau major, stiu ca macar am incercat si m-am luptat. Si sunt hotarat sa fac asta..”
Vedem atatea lucruri rele intamplandu-se, iar gandirea noastra e ceva de genul: “Lasa, se ocupa altii”..altii fiind politicieni, dupa unii. Dar nici astia nu fac nimic.
Dupa parerea mea, orice ideal trebuie sa aibe si un strop de neideal-sper ca am zis bine. Cu alte cuvinte, ca sa existe bine, trebuie sa fie si niste rau..dar acestea trebuie sa fie echilibrate..altfel, viata ar fi un lucru plictisitor, daca stam nu mai in “bine”..
Si asta e doar o particica din cate am pe inima..cate as vrea sa schimb..doar o particica, mica, mica! Sper ca, macar aici sa fiu apreciat, sau cel putin inteles, fara a fi criticat “rautacios”..pentru ca, in noi consta schimbarea. Si schimbarea este un lucru realizabil, daca vrem si gasim mijloace..
Ramane la latitudinea voastra sa alegeti ce vreti de la viata, daca gandesc corect sau nu..este opinia voastra personala si dreptul vostru de a va exprima, asa ca nu va pot opri!