Timpul cică ar fi ceva important, că ar trebui chibzuit și păstrat și folosit mereu cu bine. Nu prea cred, timpul este el, așa cum nu poate fi descris perfect, dar clar este la fel, timpul de la nașterea Pământului curge pe lângă noi, este un fir neîntrerupt care strânge pe desfășurarea lui niște date, termeni, oameni, fapte. Dar tot timp este. Comparat cu o apă, este plin de lucruri frumoase, dar și de mizerii, care plutesc ostentativ ca PET-urile pe apă. Timpul în esență nu este important, nu îl câștigăm, ci îl avem la fel. Dar devine esențial când nu există, cam ca apa. Dacă mori de sete și în jur n-ai decât deșert, e clar că apa este importantă, dacă nu ai timp și în jur doar oameni care îți impun termene și lucruri care trebuie finalizate, timpul devine prețios.
Cum și-l folosește fiecare? Chiar nu e treaba mea, astfel că nu-i înțeleg nici pe cei care se preocupă de modul cum nu-mi folosesc eu timpul. Și da, urăsc sintagma: “pierzi timpul”. Nu, nu-i adevărat, ci nu-l folosesc, ceea ce nu e același lucru. Dacă am posibilitatea să iau ceva gratis de undeva, doar pentru că m-am prezentat, și eu nu iau acel ceva, nu înseamnă că l-am pierdut, ci doar că nu l-am revendicat. Așa și cu timpul, nu se pierde, că nu e ca și cum ar sta după mine, să mă aștepte și apoi să-mi reproșeze ca nu a ajuns la niciun rezultat. Nu, el curge, eu îi pun piedică și-l opresc puțin la mine dacă doresc să-l am și dacă am nevoie. Totul merită puțină atenție sau din contră nimic nu merită, însă consider că cineva chiar își irosește timpul. Sunt oamenii care fac ceva din ambiție personală, deși știu deznodământul, dar nu vor să-și recunoască asta, și sfârșesc prin a investi mult prea mult în ceva ce nu are rost. Da, ei ÎȘI irosesc timpul – “își” – face diferența, pentru că dă cu adevărat greutate înțelegerii vremii care este la cheremul nostru, o utilizăm cum vrem. Partea proastă e că ajungem să regretăm această folosire. Fie că nu am făcut ceva când trebuia, fie că atunci, cândva, trebuiau reordonate prioritățile cât să le îndeplinești pe cele mai bune. Dar sunt doar moduri de maltratare psihică, ce nu ar trebui să existe. Însă oricine regretă, și eu îmi irosesc timpul, iar apoi mă întreb de ce.
Concluzia este pentru că îmi place. Îmi place să citesc un articol undeva și dacă pot, să-i dau un răspuns scriitorului, o părere susținută cu argumente, că poate îl ajut. Îmi place să ascult muzică și să stau în pat când aș putea face o armă de distrugere în masă pentru viitor. Așa protejez și planeta, că cine știe unde era dacă oamenii ca mine nu ar fi… pierdut timpul. Dar mă bucură ceva, că în momentul de față am stat să înșir aceste lucruri, că tu ai citit, că acum consideri că este inutil, dar totuși, pierzând timpul împreună, pasiv am făcut un schimb de idei, opinii. Eu n-am pierdut timpul, ci ți-am transmis ceva, tu nu ți-ai pierdut vremea, pentru că acum ai alte întrebări cărora să le dai răspunsul.