Romanul face coada la orice

romanul face coada la orice

romanul face coada la orice

de Mădălina Meilă – redactor
foto: Daniel Pica – seminarist foto

Românul e român, asta e, n-ai ce să-i faci! Şi aşa se face că românul nostru este pe de-o parte amuzant, pe de altă parte nesătul. Pe vremea lui Ceauşescu, românul făcea coadă la orice, că n-avea de ales. Acum, în vremuri de libertate (cică) , românul face coadă la orice, căci vrea să aibă de toate şi să mai rămână şi resturi după aia.

Un exemplu elocvent, şi poate cel mai la îndemână este românul la hypermarket, de sărbători. Ştiţi că de obicei magazinele respective au program toată noaptea de Crăciun sau de Paşte, cu o zi înaintea sărbătorii respective. Se duce tot „familionul“ la cumpărături, cu căţel şi purcel cu o săptămână înainte de eveniment şi umple două cărucioare, tată!, cu băutură şi mâncare cât cuprinde. Mămica se apucă imediat de gătit, tăticul îşi toarnă puţin – să-l bucure pe ţeavă – şi într-o săptămână s-a debarasat tot direct în stomac! Ce să faci, aşa-i românul, cu pofta mare.

Se duce repede toată lumea iarăşi la hypermarket să mai cumpere mâncare şi băutură în noaptea cu pricina, când e programul non-stop. Şi de nu se bat ca spartanii pe pâine şi pe vin, să nu-mi spuneţi mie pe nume! Când ajung la coada de la casa de marcat, îşi dau seama că, brusc, nu mai stau să admire ochelarii amplasaţi strategic la doi metri de casă, ci admiră sutiene, haine, sau încălţări, zece metri mai încolo. Ştiţi voi la ce mă refer, că doar aţi fost într-un hypermarket şi ştiţi cam cum stau lucrurile. Ei, şi stau oamenii la o coadă de nu-ţi imaginezi! Românul este flămând în mod constant, aşa că trebuie mereu să suplimenteze cu benzină rezervorul. Consumul este de cel puţin 25% în oraş, în loc de 7%, ca o maşinărie normală. Stomac de român, mai împlinit aşa, să steie mâna pe el, să nu alunece!

Cele mai mari cozi le văd în ultima vreme duminica, la celebrele supermarket-uri care sunt pe la noi prin cartier. Mega-urile, ştiţi voi. Mă mai trimite mama să iau două pâini, nişte ulei, ceva ce a uitat ea să cumpere şi trebuie să mă duc, că de! Şi ajung acolo crezând că în 15 minute sunt înapoi acasă. Mă plimb pe-acolo, cumpăr ce-i nevoie şi când ajung la coadă… Ţine-te bine! Stau vreo 20 de minute, fără mişto. Chiar dacă sunt trei sau patru case de marcat. Stau mult, fraţilor… Pentru că doamnele de la casă bârfesc de faţă cu noi, râd, se hlizesc în loc să se mişte mai repede, că-i duminică.

Cozile la brutării! Alea-s absolut geniale, pe cuvânt. Mai vrea şi românul un covrig, o ruladă, o plăcintuţă, o ceva. Toţi pensionarii sunt amplasaţi acolo. Îi auzi după vreo zece minute că încep să urle „hai mai repede“. Şi după ce ajung la casă realizez şi eu că au stat la ditamai coada pentru… „Un covrig cu susan, vă rog!“… Nici să mă plăteşti nu stau la o asemenea coadă pentru un covrig! Şi acolo doamnele bârfesc. : – D

Românul nu mai face coadă ca înainte, într-adevăr. Dar, cum am mai spus, înainte era nevoit. În ziua de astăzi, suntem exact în locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Românii sunt fomişti, la propriu, căci nu ştiu cum s-o spun altfel şi nu se gândesc la un stil de viaţă mai sănătos. Le place sarmaua cu mămăligă şi ardei iute, ciorba de burtă cu smântână, usturoiul, prăjelile din carne de porc, în cantităţi industriale! Nu zic că nu pot fi consumate, mai sunt sărbători unde trebuie să vină alături şi o mâncare tradiţională, însă ştiţi foarte bine că la ştirile de la ora cinci, în timpul şi după sărbători, există cel puţin un reportaj despre cum au ajuns oamenii la spital din cauza toxiinfecţiilor alimentare. Just saying…

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.