Rezerva pentru dorinte


Rezerva pentru dorinte

de Andrei Antonescu – colaborator
foto: Anca Balotă – colaborator foto

Eşti la vârsta de 15 ani, te consideri o tip atrăgător şi, desigur, primeşti şi în liceul tău oferte de dragoste de la diferite fete, dar eşti atras de o anumită fată şi primeşti speranţe chioare din partea ei: vă aruncaţi priviri în treacăt, iar în pauze vine în clasa ta sub pretextul de a discuta cu câteva colege.

Peste câteva zile unul dintre voi sparge gheaţa şi reuşiţi să purtaţi o discuţie. Afişaţi o privire vicleană în momentul în care faceţi schimb de numere de telefon şi vă aflaţi în extaz.

Ieşiţi pe afară şi vă dezvăluiţi cât mai multe lucruri. Încercaţi să acoperiţi cât mai multe subiecte; suferiţi amândoi de timiditate, dar deja aţi început să vă obişnuiţi unul cu celălalt. Ziua aceasta se dovedeşte a fi foarte bună până la final.

Îţi mărturiseşte că se află într-o relaţie cu individ mai mare decât tine cu 5 ani; în drumul spre casă te aşterni într-o pătură de melancolie – îţi doreşti să fii acasă, în patul tău, cu ochii închişi. Îţi creezi în minte diferite scenarii despre acel tip, cum arată, cât de înalt este, ce muzică ascultă etc.

Ajungi să te compari până la cel mai mic detaliu cu el, eşti conştient de calităţile pe care le deţii şi vrei să fii reasigurat de cei din jurul tău că ai o anumită valoare. Îţi place să crezi cu adevărat că meriţi atenţia şi dragostea acelei persoane.

În ziua în care te revezi cu ea începi o lungă discuţie despre multe lucruri redundante şi, în mintea, ta anoste. În timpul acesta, amândoi evitaţi să discutaţi despre dragoste, pentru că, în final, veţi rămâne cu o gândire amară şi tristeţea va domina tot restul zilei.

Sunteţi încântaţi să fiţi în preajma celuilalt şi vă doriţi ca pauzele să se extindă, vă doriţi să vă sărutaţi şi să vă ţineţi de mână; în final, rămâi cu amintiri şi regrete.

De nenumărate ori aţi ieşit în oraş, aţi râs, aţi vorbit, aţi alergat în parc şi v-aţi privit gingaş cu o mică retragere. Dar, peste un timp, observi că acea legătura chimică dintre voi doi se evaporă încetul cu încetul: pe zi ce trece simţi cât mai multă tăcere din partea ei, iar răbdarea ta este pusă la grea încercare. Vrei să pui o singură întrebare, o întrebare care, după părerea ta, trebuia de mult să fie pusă. Ceea ce îţi face probleme este momentul în care vrei să pui acea întrebare.

Îţi petreci două zile gândindu-te la scenariul perfect, la momentul oportun; dar, în acelaşi timp, te gândeşti şi la răspunsul pe care îl poţi căpăta.

Sunteţi faţă în faţă, ai mâinile transpirate, privirea pierdută, iar inima îţi bate într-un ritm halucinant. Reuşeşti să scoţi doar un cuvânt înainte ca ea să îţi spulbere orice speranţă; îţi aduce la cunoştinţă, cu părere de rău, că ai fost doar un capriciu, o fază, ai fost o clipă de slăbiciune din partea ei.

Acel tip a câştigat, chiar înainte de a se pronunţa o luptă. Din păcate nu ai meritat dragostea ei. Fii fericit că ai avut parte de mirajele din ultimele zile, fii fericit că ai avut parte de atenţie din partea ei.

Dar ştim amândoi că a fost doar o altă dezamăgire, iar acum nu îţi mai rămâne nimic de făcut. Deşi eşti revoltat şi furios, în final tot insignifiant rămâi pentru ea.

Ţi-a ajuns! Nu îţi mai doreşti rolul acesta, rolul de slăbiciune emoţională, o rezervă în dragoste pentru fetele ce nu îşi văd iubiţii prea mult, o rezervă pentru dorinţe.

Recommended Articles

9 Comments

  1. uau! chiar mi.a placut:X

    felicitari! un articol reusit:X

  2. cat de adevarat….desi e adevarat ca se poate si invers: fata sa fie baiatul din poveste/articol….

  3. imi place,
    esti bun…la scris, normal 😉

  4. sincer, la 15 ani, un tip e retard (vezi articolul cu lulea&drulea:d) cu vreo 2-3 ani… asadar, tipa stie ea ce stie de se combina cu unu de vreo 20 ani. O sa vina si vremea voastra, nu mai dati vina pe tipe.

  5. In acest articol este vorba despre experientele baiatului ,nu invinuiesc cu nimic personajul feminin .
    Dar multumesc pentru sinceritate.

  6. Beatrice Popescu

    am si eu o intrebare: aceasta scriere se vrea articol? din punctul meu de vedere este o poveste de jurnal…sunt si cateva lucruri ok, dar mare grija, Teen Press este o revista, nu un cenaclu literar…toate cele bune

  7. Contrar celor spuse mai sus … pe mine ma atrage mai mult un articol ce pare ( daca nu chiar e ) personal , care arata ca o pagina de jurnal . Tine-o tot asa … 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published.