Teen Press 
foto: Ioana Muntean – colaborator foto
Îmi permit a-ncepe acest articol printr-o simplă şi drăguţă afirmaţie: ora de franceză e naşpaaa (mai ales cand eşti la o clasă de intensiv, unde auzi tot ce vrei şi ce nu vrei!)
Aşadar şi prin urmare, am găsit o metodă învechită, însă ceva mai personalizată de omorâre a timpului în ora de franceză. În continuare, am denumit-o „Metoda 53 împotriva plictiselii“. Enunţul ei sună cam aşa: „Lasă capul uşor pe bancă şi ascultă cu atenţie ce se aude din interiorul acesteia; vei începe să-ţi imaginezi, involuntar sau nu, ce se petrece acolo de fapt, rezultând astfel în capul tău 1001 de secvenţe, care mai de care mai idioate şi despre tu-să-mi-spui-ce-sau-cine“. Mai departe vei obţine schimbarea stării de 50 de minute, dintr-una chinuitoare într-una mai… puţin chinuitoare.
Dar, eiii, bocanci!, acum hai să vă mai şi explic metoda, că s-o enunţ parcă-i prea puţin: să visezi cu capul pe bancă într-o oră de franceză e tot ce ţi-ai putea dori, mai ales după cel puţin trei nopţi albe şi cu o profă care NU ţipă la tine şi care NU te vrea mort.
Însăăă, deşi asta ar putea părea suficient de relaxant la un prim auz, suntem oameni şi avem pretenţii de la viaţă – of, of! :-); deci cum ne-am putea permite să ne mulţumim numai cu atât? Eh, şi aşa ajungem la partea mea preferată: ascultă banca şi vezi ce-ţi spune! E pe bune chestia, încearcă! Ai să vezi că, atunci când al tău coleg sau a ta colegă de bancă scrie, iar tu asculţi la ce se întâmplă în acel lemn, vei auzi fel şi fel de chestii pe care, dacă ai un dram de imaginaţie, le vei asocia numaidecât cu diverse imagini. Spre exemplu, eu mereu aud şi văd pitici săpând într-o mină (!).
Mă rog, în caz contrar (adică atunci când colegul tău de bancă nu scrie), nu e totul pierdut! Poţi asculta marea (da, în bancă, şi nu în scoică!)… Pentru mine ăsta-i calmantul pentru „ceasurile rele“.
Ştiu că probabil nu v-am fost de folos prea tare (…sau deloc), dar poate-o merge şi la voi (sau măcar la unu’, doi, trei, … zece dintre voi)!
Sunt chiar foarte p-ale mele!
P.S.: Băncile vorbesc!
Stiu faza cu banca e fff tare mai ales ca banca e recw si buna
*laughing emoticon* ahem.. E destul de amuzant articolul, imi place modul tau de a scrie. Spre norocul meu, ora de franceza nu mai e plictisitoare (new teacher..nu credeam ca mai vine clipa in care se pensioneaza). Dar am alte materii la care sunt plictisita, si mai mereu pun capul pe banca..pana cand vad usor usor cum incep sa atipesc. Si ridic capul imediat. Poti sa desenezi, sau sa asculti muzica daca ai parul desfacut si mai stai si prin ultimele banci.
Scrii genial! 😀 Iar de articol, nu pot sa spun decat ca mi-a dat niste idei. :)) Bafta in continuare!
Normal, draga colega, mai ales la noi la ora:)) bine ca mi-ai zis, ca sa stiu si eu cu ce imi omor ora.
Piscuuuuuu, nu uita ca nu esti responsabila [-( mai vrei sa si dormi:-w?
Ca articol de blog, “merge”, dar ca articol pentru print mi se pare cam nepotrivit.
Acelasi lucru poti sa-l faci la absolut orice ora de la scoala, chiar si in timpul liber.
Daca n-ai chef de ora, chiuleste, ia-ti absenta. E simplu nu? Si nici nu trebuie sa mai dormi pe banca. O perna e mult mai confortabila.
Sa chiulim si sa ne luam absenta?! Nu stii ce zici! In iubitul meu liceu la 10 absente se scade un punct din nota de la purtare, iar de scutiri nu faci rost chiar asa usor, ca sa nu mai zic ca daca vii cu prea multe scutiri medicale le dai banuieli si poate chiar te pun sa repeti anul pe caz de boala… Iar la unele materii iubitii nostri profi pun note tinand cont si de prezenta de la ore. Nu e deloc simplu chiulul. In schimb, promovam cu mandrie dormitul pe banca 😀
Am exagerat putin cand am zis “chiuleste, ia-ti absenta”, dar incercat sa exprim un punct de vedere.
Si la mine era la fel 10 absente = -1 punct la purtare, dar gandeste-te ca sunt foarte multe metode creative sa scapi de ele si aici nu me refer la scutiri false.
Exista anumite ore in care pur si simplu nu se pun absenta, dar sunt plictisitoare de nu se poate. Profita de alea. :)) Spre ex, la mine ora de franceza asa era. Daca isi aducea aminte sa puna absente la sfarsitul orei, “era bine” (dar nu pentru noi clar). Plus ca au mai fost si alte ore de genul asta.
In afara de asta mai exista cabinetul scolii. Aici poti sa te duci in caz ca “te simti rau” si sa primesti scutire de-o zi.
Naspa cu dormitul pe banca este ca-ti poate aduce 2-ul in caz ca profesorul are o zi proasta si i s-a intamplat sa vada un elev care nu-i atent la ora de nicium chip. In plus, sforaitul s-ar putea sa te dea de gol daca esti genul care sforaie. (doar glumeam cu ultima parte)
@Andreea si Adrian: multumesc mult:D
@Marius: sunt de acord cu tine… la prima parte. articolu’ … e de blog, atat. 🙂 si stiu ca suna ciudat ca fix eu spun asta, insa initial fusesem multumita de ce am scris. acum nu mai sunt 😕
apoi, am spus “a orei de franceza” deoarece, personal, ora asta ma enerveaza cel mai tare si pe asta vreau s-o “omor”. poate-ar fi trebuit sa generalizez..
in ultima faza, nu!, nu e deloc mai simplu sa chiulesc si sa-mi iau absenta; cel putin nu pentru mine si alti cativa aflati in situatia asta, pe care, insa, nu o pot face chiar atat de publica, deci ma opresc aici.
in rest, mersi de feedback, chiar apreciez. 😀
Buna,
Sper ca n-ai interpretat gresit feedback-ul meu. Chiar daca e versiunea online a revistei, nu trebuie sa ajung sa sune ca un material online. Atata tot.
Succes in continuare si la mai multe articole!