Teen Press 
desen: Ovidiu Udrescu
Oare de ce cei mai mulţi dintre români se simt ruşinaţi pentru faptul că s-au născut în această ţară? De ce majoritatea românilor se ascund şi se feresc să spună că aparţin acestei naţii? Poate pentru că „ne-am pricopsit“ cu o faimă negativă. Se spune despre români că sunt hoţi, şarlatani şi multe alte cuvinte „de laudă“ care nu merită a fi menţionate şi nici reproduse.
Teritoriul de la nord de Dunăre ne aparţine de mai mult de două milenii. Istoria ne e încărcată cu războaie, cu răscoale şi cu sânge. Din „Istoria Românilor“ am învăţat că noi suntem un popor paşnic, războaiele purtate au fost pentru a ne apăra teritoriul şi nu pentru a cotropi.
Nu ar trebui să ne simţim mândri pentru faptele pline de vitejie ale strămoşilor noştri? Nu ar trebui să încercăm să îi facem şi pe ei mândri de noi, fiindu-le urmaşi?
Poporul român şi-a apărat cu îndârjire ţara, drepturile, libertăţile de-a lungul istoriei. Gândeşte-te la Decebal, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Vlad Dracul, Brâncoveni. Ce simţi când auzi de ei?
Am luptat pentru dreptate şi adevăr…am luptat. Acum de ce nu mai luptăm? De ce trebuie să punem verbul la trecut?
De ce nu încercăm şi acum, ca şi în trecut, să înfăptuim fapte care ne vor face să ne simţim mândri de noi?
Unii dintre noi deja o fac. Ştiaţi că mulţi tineri români câştigă concursuri internaţionale? Matematică, informatică, engleză sunt doar câteva din domeniile în care tinerii noştri excelează. Ce e trist în toate astea? Că ei nu rămân în această ţară, nefăcând nimic, lăsând-o să se ducă de râpă. Oare de ce toţi părăsesc această ţărişoară, oare de ce toţi fug din România văzând cu ochii? Cred că ştiţi deja răspunsul: „Nu avem condiţii“ sau „Să stau aici să fac foamea cu un salariu de mizerie.“
De asta au murit strămoşii noştri în războaie? Pentru ca voi, generaţia de azi, să fiţi liberi să plecaţi spre alte meleaguri?
Să ne simţim mândri cu Eminescu, Creangă, Bacovia şi Minulescu, ei ne descriu sufletul sensibil. Tonitza, Grigorescu şi Luchian au înfăţişat în tablourile lor frumuseţea locurilor noastre. Să zburăm în gânduri cu Vuia şi Coandă.
Credeţi că lor le-a fost uşor? Din neajunsuri pleacă voinţa şi îndârjirea românului. Şi ce dacă azi îţi este greu, fă tu ca „mâine“ să fie altfel, cum doar tu ştii.
Când simţiţi că alte naţii vor să vă înjosească gândiţi-vă că sunteţi ROMÂNI, că doar aici Brâncuşi vă aşteaptă la Masa Tăcerii, că aici este Coloana Infinitului şi o Poartă a Sărutului. Aduceţi-vă aminte că doar aici florile de cireş au parfumul lor aparte atunci când se scutură şi în văzduhuri se aud acordurile cântecelor lui Ciprian Porumbescu sau Enescu. Doar aici te poţi simţi tu, român adevărat, acasă la tine.
Tema: Cum sa fii roman?
