All Hallows-Even

de Aurelia Niţu – colaborator
foto: Ana Diaconu – fotoreporter

Frenezia petrecerilor „monstruoase“ şi a căutării asidue a costumelor perfecte a debutat încă din acest weekend, deşi Halloween-ul se mai lasă aşteptat până miercuri, 31 octombrie. Această sărbătoare îşi are originile în culura celtică, răspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranţilor irlandezi din Statele Unite ale Americii şi fiind preluată în special de popoarele din partea occidentală. Termenul de „Halloween“ reprezintă o variantă scoţiană a denumirii „All-Hallows-Even“. Până în secolul al XX-lea, ea era scrisă şi „Hallowe’en“, eliminând „v“-ul şi scurtând cuvântul. Deşi sintagma „All Hallows“ apare în engleza veche, conform Oxford English Dictionary, „All-Hallows-Even“ a fost atestat abia la 1556.

Printre primele lucrări despre Halloween se numără cele ale poetului scoţian John Mayne din 1780, care menţionau farsele jucate de Halloween precum şi supranaturalul asociat cu noaptea acestei sărbători, influenţându-l pe Robert Burns, autorul poeziei „Halloween“ (1785).

Elemente ale toamnei, cum ar fi dovlecii, cocenii de porumb şi sperietorile de ciori sunt omniprezente. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, ce luminează casele oamenilor în această seară încărcată de semnificaţii şi legende, reprezentând „Lanterna lui Jack“. Originea sa este relatată de o poveste irlandeză despre un bărbat numit Zgârcitul Jack. Acesta a băut cu Diavolul şi, cum nu voia să plătească consumaţia, l-a convins pe demon să se transforme într-o monedă de aur pentru a putea plăti. Băgându-l în buzunar alături de o monedă de argint, a împiedicat astfel Diavolul să revină la înfăţişarea sa obişnuită, obţinând certitudinea de a fi ocolit de puterea demonică timp de un an şi promisiunea că sufletul nu îi va ajunge în Iad după moarte. În anul următor, Jack a ademenit Diavolul într-un copac sub pretextul că doreşte un măr, apoi a scrijelit pe trunchiul copacului semnul crucii. Diavolul nu a putut coborî până nu i-a promis lui Jack că va sta departe de el timp de zece ani. Murind la scurt timp după această întâmplare şi nefiind primit nici în Rai, nici în Iad, Jack a fost blestemat să cutreiere pământul pentru totdeauna, primind doar un nap în care se afla un cărbune încins pentru a-şi putea lumina calea. Odată ajunşi în America, irlandezii au adus cu ei obiceiul de a face napi şi dovleci luminoşi şi de a-i pune în geam pentru a speria spiritele morţilor.

Istoricul Nicholas Rogers, care a explorat originile Halloween-ului, observă că, în timp ce „unii folclorişti i-au detectat originile în sărbătoarea romană a Pomonei, zeiţa fructelor şi seminţelor, sau în festivalul morţilor denumit Parentalia, sărbătoarea este cel mai frecvent legată de festivalul celtic Samhain (scris iniţial «Samuin»). Numele provine din irlandeza veche şi înseamnă «sfârşitul verii», sărbătorind încheierea «jumătăţii luminoase» a anului şi începutul «jumătăţii întunecate»“.

Costumarea şi colindatul erau de actualitate în Scoţia la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar tradiţia a pătruns şi în Statele Unite la începutul secolului al XX-lea, atât în rândul adulţilor, cât şi în rândul copiilor. Primele costume de Halloween produse în masă au apărut în magazinele americane în anii 1930 când obiceiul de trick-or-treat devenea popular. UNICEF-ul are şi el un cuvânt de spus în toată mişcarea „Trick-or-Treat“. În America de Nord, „Trick-or-Treat for UNICEF“ a devenit o tradiţie, „mişcarea“ începând ca un eveniment local în anul 1950, într-o suburbie din oraşul Philadelphia şi extinzându-se pe plan naţional. În America este bine cunoscută „micuţa cutie portocalie“ distribuiă în şcoli. Astfel, copiii care merg la „colindat“ strâng bani, împreună cu tradiţionalele dulciuri, de la cei care vor să doneze. UNICEF a dat drumul şi la un trick-or-treat online, însoţit şi de un bal mascat, tot virtual. Endorserul campaniei a fost Heidi Klum împreună cu familia ei.

De-a lungul timpului, pe marginea acestei sărbători, căreia tenebrosul Anton Szandor LaVey, părintele modern al Bisericii lui Satan, îi atribuie o importanţă deosebită în calendarul satanic, alături de „Noaptea Walpurgică“ sau „Sabatul vrăjitoarelor“ de pe 1 mai, s-au clădit numeroase superstiţii şi obiceiuri:

1. Dacă în noaptea de Halloween o fată tânără (necăsătorită) îşi pune sub pernă o floare de rozmarin şi o monedă de argint, ea îl va visa pe viitorul soţ. Alt obicei asemănător spune că în cazul în care o fată tânără se duce în această noapte la un râu cu o lampă şi priveşte în apă, va vedea reflexia chipului celui care îi este sortit.

2. Dacă în noaptea de Halloween auzi în urma ta paşi, nu e bine sa te întorci deoarece se consideră că e zgomotul produs de un spirit care a venit pe pământ pentru a te lua pe lumea cealaltă.

3. Oamenii credeau în vechime că Diavolul era culegător de alune şi, de aceea, în noaptea de Halloween alunele erau folosite pentru farmece şi vrăji.

4. Poveştile spun că, dacă în această seară porţi hainele pe dos şi dacă la miezul nopţii priveşti cerul, vezi o vrăjitoare.

5. Aduce ghinion dacă în timpul anului aprinzi o lumânare rămasă de la Halloween. De asemenea, de Halloween trebuie să aprinzi lumânări noi dacă vrei să îţi aducă noroc. Tot aducătoare de noroc este considerată şi aprinderea unei lumânări portocalii la miezul nopţii, urmând a fi lăsată să ardă până la răsărit.

6. Persoana care este născută în ziua de Halloween va putea vedea şi totodată comunica cu spiritele.

7. Dacă vezi un păianjen în seara de Halloween, este spiritul unei persoane care ţi-a fost foarte apropiată şi care vegheaza asupra ta.

8. Un obicei ce persistă în Irlanda este gătirea sau achiziţionarea de barmbrack, o prăjitură uşoară cu fructe, în care se introduc un inel, o monedă sau alte „farmece“. Se spune că cei care mănâncă un barmbrack cu inel îşi vor găsi dragostea în anul următor, tradiţie similară cu cea a „Prăjiturii Regelui“ la Bobotează.

Acestea fiind spuse, vă urez un Halloween cât mai înfricoşător şi special şi îmi fac ieşirea într-un nor de fum în timp ce vă veţi amuza pe seama parodiei lui Valeriu Cercel, „Halloween“:
An de an, de Halloween,
Chiar în faţa casei pun
Un dovleac baban şi plin,
Ce-l pictez, cât sunt de bun,
Într-un drac hidos, vădit,
Ca atunci când seara vin
Puradei cu „trick or treat“,
Să se sperie puţin,
Şi ca-n orice an, mereu,
Chiar şi ăi mai măricei,
Cum zăresc dovleacul meu,
Zău că… fac pipi pe ei!
Numai că pe strada mea
Stă şi John, din Roşiori,
Care, cu Lenuţa sa,
Are patru drăcuşori…
Ăştia, când apar mascaţi,
(Sânge de român curat!)
Nici un pic nu-s speriaţi
De dovleacul meu pictat,
Şi din contră, a doua zi,
Când mă uit pe geam, constat,
Cât de mare el ar fi,
Că dovleacu-i speriat!