Cum sa mergi cu cortul – partea I

cum_sa

cum_sa

de Arina Lazăr – redactor

Ce cort îţi cumperi?

Trebuie să ştii ce vrei de la el. Există corturi de creastă, pentru drumeţii pe munte, corturi de camping şi de plajă şi, evident, fiecare are dotările lui şi se mulează pe pretenţiile mediului în care urmează să campezi. Primul lucru la care trebuie să fii atent e impermeabilitatea, care se măsoară în mm coloană de apă. E cel mai bine să îţi cumperi un cort care are supratentă, pentru că supratenta te protejează de ploaie. Impermeabilitatea e bine să oscileze între 3000 şi 4000 mm coloană de apă – corturile de plajă sunt gândite pentru zone deşertice, deci coloana de apă contează mai puţin, dar un cort de camping e bine să aibă cel puţin 3000, în timp ce un cort de creastă nu trebuie să scadă sub 4000. Trebuie să fii atent dacă pe cort scrie „waterproof” sau „water resistent”. Un cort waterproof are impermeabilitatea de minim 1500 mm, în timp ce un cort „water resistent” nu îţi garantează impermeabilitate. E o strategie de marketing. De asta, un cort „water resistent” e mai ieftin decât un cort waterproof. Cusăturile trebuie să fie lipite sau vulcanizate, pentru că altfel degeaba coloana de apă e mare, dacă apa intră pe la cusături.

Greutatea unui cort variază în funcţie de materialele folosite şi de numărul de persoane. Oricât de prost ar fi, un cort de 4 persoane n-o să fie niciodată la fel de greu ca un cort de 2. De asemenea, contează materialele din care sunt făcute beţele (fibra de sticlă e foarte uşoară, dar e mai puţin rezistentă decât aluminiul sau duraluminiul) sau cortul în sine (nailonul e mai uşor decât poliesterul). Cu cât e mai uşor un cort, cu atât e mai scump. Pentru camping, de exemplu, un cort de 2 kg e în regulă. În general, un cort pentru mai multe persoane e mai ieftin, pentru că pe creastă nu poţi să mergi cu un cort de 4 persoane şi deci facilităţile lui scad. Asta nu înseamnă că un cort de 4 persoane foarte bun calitativ e ieftin.

Atenţie! Oricât de performant e, un cort nu ţine niciodată de frig. Cortul te protejează de vânt şi de ploaie. Pentru căldură ai nevoie de izopren şi de sac de dormit.

Izoprenul

Despre izoprene nu e mult de spus. Izoprenul izolează de frig, în principiu, şi te fereşte de denivelări şi pietricele. Există izoprene subţiri, la 10 lei, care sunt mai puţin rezistente şi mai puţin eficiente la frig. Există, de asemenea, salteluţe pe care poţi să le pui sub sacul de dormit, care protejează evident mai bine, pentru că au pernuţă de aer.

Sacii de dormit

Există saci de dormit de vară, de 2 sau 3 sezoane sau saci de iarnă. În general o să vezi pe sacii de dormit o scară valorică – de exemplu, +18 -5 -15. Primul număr reprezintă temperatura maximă la care poţi să stai în sacul de dormit. Numărul din mijloc e temperatura de confort iar ultimul, temperatura critică, la care sacul de dormit nu mai face faţă. Îl alegi în funcţie de temperatura de confort, la care iei în considerare în primul rând temperatura din timpul nopţii (mai ales la munte, diferenţele de temperatură pot să fie foarte mari ziua şi noaptea). La sacii de vară, temperatura de confort e peste 1 grad. La sacii de iarnă, undeva în jur de -15 grade. La sacii de 3 sezoane, temperatura de confort e între -12 şi 0 grade. Cu toate astea, e foarte bine să ştii cum rezişti tu la frig şi sacul să ţi-l cumperi în funcţie de asta. Sacii cu glugă reţin cel mai bine căldura, pentru că ea se pierde cel mai mult prin cap şi urechi. Cu toate astea, ia în considerare că e mai bine să îţi iei un sac de dormit gros şi să dormi în tricou sau cu el deschis, decât să îţi iei unul subţire şi la frig să dormi înfofolit.

În numărul următor am să mă leg de ce trebuie să ai în vedere când campezi efectiv, în funcţie de locul şi de condiţiile în care mergi şi ce anume e bine să ai la tine pentru orice eventualitate.

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.