
foto: Diana Manoliu – colaborator foto
Se pare că Teen Press a ajuns şi la a III-a ediţie a festivalului de teatru de la „Jean Monnet“, un spectacol care s-a dovedit a fi foarte interesant.
Prima parte a festivalului a surprins cu o atmosferă excepţională şi, în ciuda faptului că toată „nebunia“ a început la o oră matinală, spectatorii au fost absorbiţi de piesele de teatru bine organizate. Să fim serioşi, public în extaz! Chiar în timpul piesei celor de la Dinu Lipatti publicul a început să cânte melodia de fundal a scenetei lor, deci aşa da! Şiiiiii să trecem peste faptul că spre finalul primei părţi toată lumea era nerăbdătoare să iasă cât mai repede din sală pentru o pauză de „una bucată aer“ şi probabil cu „una bucată fum de ţigară“.
Pauza s-a dovedit a avea parte şi de câteva obstacole, şi, datorită nerăbdării mulţimii de a ieşi în pauza aşteptată parcă de o veşnicie, invitaţii speciali de la Liceul Teoretic „C.A. Rosetti“ nu ne-au mai onorat cu piesele lor pregătite special pentru invitaţi, dar totuşi organizatorii au improvizat excelent acest moment de repaus.

Partea a 2-a a festivalului a început cu intrarea în forţă a pieselor pregătite de cei din Jean Monnet, şi nu numai, chicotelile publicului devenind din ce în ce mai accentuate pe durata desfăşurării pieselor de teatru. Sfârşitul a fost onorat de piesa „Nunta lui Figaro“, interpretată de cei din liceul „I. Hasdeu“, piesă care a stârnit râsul prin mulţime şi, de asemenea, privirile celor din juriu.
Să nu uităm de premiere, căci doar aceasta a fost scopul concurenţilor, pe lângă distracţie şi amuzament; astfel, primul loc s-a întors înapoi la casa lui, fiind câştigat de una dintre trupele concurente ale celor din Jean Monnet. O da, să nu uităm de o mică marjă de eroare de aproximativ o oră, premierea având astfel loc mai târziu, dar ce mai contează, publicul s-a distrat.

Teen Press: Este prima oară când organizezi un astfel de eveniment?
Vlad (organizator): Nu, sunt la a 4-a ediţie, şi există şi o scurtă explicaţie: înainte era doar „Festivalul de Teatru Jean Monnet“, care era doar un simplu festival şcolar, iar după aceea a devenit recunoscut la nivel de municipiu, şi astfel s-a ajuns unde ne aflăm acuma.
T.P.: Cum este un organizator pentru tine?
V: A fi organizator înseamnă în primul rând să fii o persoană activă, cu o capacitate mare de adaptare, capabil să ocupe orice post în echipă de organizare. Ca şi organizator trebuie să fii o persoană deschisă şi cu simţul umorului, gata să colaborezi cu orice persoană pentru realizarea unui spectacol cât mai reuşit.
T.P.: Ce ne poţi spune despre incidentul cu cei de la liceul „C.A. Rosetti“?
V: Cei de la Rosetti au fost foarte indignaţi de faptul că aceştia urmau să prezinte o piesă de teatru pe perioada pauzei şi astfel au decis să plece, fără a ne mai onora cu spectacolul lor.
T.P.: A afectat acest incident spectacolul?
V: Din punctul meu de vedere, acest mic incident nu a fost un impediment pentru derularea festivalului nostru de teatru, deoarece organizatorii s-au implicat pentru o derulare cât mai plăcută a pauzei dintre spectacole.

T.P.: Cum consideri că s-au simţit invitaţii?
V: Sunt de părere că s-au simţit bine, deoarece sigur ne-am implicat pentru realizarea unei atmosfere cât mai plăcută invitaţilor.
T.P.: Ce ne poţi spune despre câştigătorii acestei ediţii?
V: Să spunem că este o onoare pentru noi că, în sfârşit, premiul a rămas acasă, după cele două ediţii precedente în care a fost câştigat de către echipele „Ştefănucii“ şi „Echipa Fără Nume“. Şi consider că premiile au fost acordate destul de corect. În schimb, acest lucru ţine şi de subiectivismul fiecăruia, iar eu nu sunt în măsură să jurizez un astfel de concurs.
pentru ca se poate sa se faca si ceva bun