Vara din timpul anului

de Alexandru Cîrciumaru – colaborator
foto: Diana Ungureanu – colaborator foto

Când toamna se întoarce şi zilele lunilor curg ori prea greu ori prea uşor, liceenii repetă aceleaşi replici, indiferent de generaţie: „Unde sunt zilele de vară?“, „Mi-aş dori să fie din nou vară“.
Putem spune că liceanul de rând are anul împarţit în patru anotimpuri diferite decât ale oricăror alte persoane. Anul liceanului începe în septembrie şi vara toată devine „Crăciunul“ liceanului.
Odată cu aceast nou calendar anul devine un calvar. Cu doar trei luni de fericire şi nouă de agonie, cum poate rezista adolescentul nostru de rând?

Răspunsul îl are fiecare dintre noi în minte şi în suflet, dar puţini ştiu să se folosească cum trebuie de el. Toţi ştim că zilele de şcoală nu sunt mereu atât de oribile cum le facem chiar noi să pară. Toţi ştim că unele ore te adorm mai bine ca orice somnifer, dar ştim că şi gluma colegului de bancă te poate aduce înapoi în clasă, trup şi suflet.

Întrebarea: „Cum mă distrez eu la liceu?“ şi-au pus-o sute de liceeni încă de la începuturile rebeliunilor ideologice. Mulţi au găsit răspunsul, nu complet, dar au găsit acel răspuns ce face ca iarna să nu îngheţe imaginaţia şi neuronii adolescenţilor închişi între pereţii claselor.
Şi, totuşi, cum păstrezi vara în suflet şi în gândire când gradele se pierd printre cuvintele profesoarei? Este cel mai simplu lucru din lume să păstrezi vara. Atâta timp cât păstrezi vara în idei, ce te poate opri să o trăieşti?
Fiecare pauză neînsemnată de cinci minute aduce cu ea mireasma verii pierdute pe iarba unui parc sau pe plaja din Vamă. Aşa că, bucuraţi-vă şi inspiraţi-vă din parfumul suav de vară adus de cele cinci minute.
Orele devin şi ele parte din paradisul verii dacă păstrezi în gând o singură întrebare: „De ce să trăiesc numai vara?“ Nu există niciun motiv pentru care vara să devină singura perioadă în care să te simţi viu.

Patru veri. În decursul liceului nu sunt mai multe veri decât ierni sau primăveri. Aşa că de ce să trăieşti din patru ani doar unul singur?
Eşti stăpânul ideeilor tale. Aşa că nu ar trebui să fie greu, cu ajutorul argumentelor conturate mai sus. Tot ce trebuie făcut este să finisezi acele argumente pe care le-am menţionat şi să nu laşi cei patru ani atât de laudaţi să îţi scape din mâini în timp ce dormi în orele de chimie.
Mirosul verii, aduse de minutele de pauză îngheţate de ploaia de afară, aduc, în ciuda aparenţelor, vara înapoi în suflet şi în minte. Nu mai pierdeţi niciun minut din perioada adolescenţei, plângând vara ce se întoarce mult prea greu şi trece mult prea uşor.

Liceul nu are un singur an, anul verii, şi nici nu se termină pe 31 august. Fiecare zi de toamnă ce trece trebuie să lase în urmă amintirea distracţiei din vară, aşa cum, încrustate în nisip, rămân amintirile verilor fierbinţi pe care valurile nu le spală.
Orele de toamnă trec şi acum, şi vor trece în continuare, dar asta nu trebuie să fie pentru nimeni un impediment.
Fiecare zi aduce un nou început. Şi cu fiecare început, multe se pot schimba.