Cum sa te comporti la un interviu partea a II-a

cum_sa

cum_sa

de Arina Lazăr – redactor

Am promis că o să mă întorc asupra subiectului ăstuia, pentru că sunt mult mai multe de spus decât am reuşit să cuprind data trecută. Acum o să intru în desfăşurarea propriu-zisă a interviului de angajare, pentru că ea e cea mai importantă. Trebuie ţinut minte un singur principiu – trebuie să te vinzi repede. Nu e suficient să ajungi devreme şi să ai CV-ul stufos, pentru că ăsta e minimul de pregătire pe care poţi să îl faci şi asta nu impresionează cu nimic. Într-adevăr, îţi face o primă impresie bună, dar atitudinea ta din timpul interviului e cea mai importantă.

Imediat cum ai intrat în biroul recruiterului, interviul a început. Trebuie să ţii minte lucrul ăsta, pentru că fiecare mişcare pe care o faci din momentul ăla contează. După ce eşti poftit să intri, spune „Buna ziua, mă numesc …, sunt aici pentru un interviu de angajare.“ De asemenea, e bine să foloseşti formule ca „Am vorbit acum două zile“ (dă detalii precise, evită să spui „acum câteva zile“). În felul ăsta, îl faci să îşi amintească de tine şi faci discuţia să devină brusc mult mai personală. Sub nicio formă nu scăpa în discuţie detalii ca „Ce bine că v-am găsit! Am căutat clădirea în tot oraşul… “ Aşa îl faci să înţeleagă că nu-ţi e foarte clar unde ai venit şi că nu ştii mai nimic despre firma lor.

Nu te aşeza imediat cum intri – aşteaptă neapărat să ţi se ofere un loc. Fii apoi atent la poziţia pe care o ai – nu-ţi ţine braţele încrucişate, nu te tolăni pe scaun şi nu sta prea drept. Limbajul corpului e foarte simplu şi se interpretează foarte repede. Nici de gesticulat nu e bine să gesticulezi prea mult, pentru că rişti să arăţi agitat şi nesigur şi agresiv. Stai pe scaun normal şi, dacă eşti fată, poţi să stai picior peste picior (asta nu denotă defensivă, ci mai degrabă că eşti în largul tău) şi explică în cuvinte ce ai de spus, fără să faci gesturi prea largi.

Trebuie să ştii că urmează să ţi se pună nişte întrebări. De regulă, ele sună cam aşa:
– Ce ştii despre firma noastră?
– De ce îţi doreşti job-ul ăsta?
– Ce poţi să ne oferi/de ce ar trebui să te angajăm?
– La ce consideri că eşti bun/care sunt punctele tale forte?
– Te descurci mai bine singur sau lucrând în echipă?

De ce îţi doreşti job-ul ăsta? – încearcă să eviţi să spui „Pentru că îmi oferă oportunităţi şi pentru că vreau să îmi dezvolt capacităţile de comunicare“. De clişee e bine să te fereşti în general. Poţi să spui că vrei job-ul pentru că ai nevoie de bani, pentru că vrei să pleci din ţară la facultate (par example) şi crezi că e cel mai potrivit pentru tine, pentru că ai mai avut tangenţe cu domeniul respectiv/crezi că ai înclinaţii spre aşa ceva/vrei să continui în domeniul respectiv. Intenţia e să îl faci să îţi pună cât mai multe întrebări despre tine, pentru că aşa îi atragi atenţia şi îi câştigi interesul. În momentul în care începe să te întrebe detaliat despre ce ai mai făcut înainte şi ce planuri ai, înseamnă că îl interesezi.
Încearcă să legi conversaţia firesc, fără să exagerezi şi fără să te gândeşti că el e angajator şi te intervievează. Normal că raportul trebuie să se păstreze, dar nu trebuie să fi intimidat de lucrurile astea. Pe mine, de exemplu, mă ajută să îmi imaginez că vorbesc cu mama sau cu tata sau cu oricine altcineva care ar putea să-mi pună întrebări despre mine, fără însă să fie un cadru oficial.

Atenţie! Când eşti întrebat „Când poţi începe?“ nu înseamnă întotdeauna că job-ul e al tău. Înseamnă, sigur, că îi interesezi suficient de mult, dar o firmă caută, pe lângă persoane potrivite şi persoane disponibile. Nu te culca pe o ureche că ai primit slujba şi răspunde firesc, spune-i care e programul cel mai avantajos pentru tine. Când o să îţi dea job-ul definitiv, o să îţi spună.

E bine să ai nişte întrebări pregătite la sfârşitul interviului, ca să îi arăţi că într-adevăr te interesează job-ul şi că ai ascultat ce ţi-a zis în timpul discuţiei. Evită formulări ca „Ce salariu am?“ şi încearcă să le înlocuieşti, mai degrabă, cu „La ce sumă aş putea să mă aştept?“. Altfel, pune întrebări diverse, care chiar te interesează. Nu există un tipar bine definit pentru întrebările astea. Poţi să îl întrebi pe recruiter cum e programul, care e atmosfera de la muncă, cu ce fel de oameni o să lucrezi... Fă în aşa fel încât să răspundă subiectiv – mai degrabă ce părere are el despre toate lucrurile astea. Fă-o să pară ca şi cum îi ceri nişte sfaturi.

După toate, încearcă să te stăpâneşti când şi dacă ţi se oferă job-ul. Ia-l ca pe un lucru pe care îl meriţi şi mulţumeşte-i. Să nu uiţi, de asemenea, că interviul nu se termină, practic, decât în momentul în care ai ieşit din clădire. Nu poţi să te culci pe o ureche după ce ieşi de la recruiter din birou.

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.