Moda mea – Adolescenti ca-n Bucuresti, in toata lumea nu gasesti!

de Mădălina Meilă – redactor
logo: Cătălin Petran – tehnoredactor

Probabil că mica adunare de adolescenți din București nu se va compara cu nicio adunare de prin alte părți vreodată, și asta pentru că aici este răspândit obiceiul de a copia tiparul de peste hotare, gen Miley Cyrus sau sinistra Taylor Momsen.

Exagerarea este deja ceva obișnuit în vestimentația celor de 15-16-17 ani și n-am să mă opresc aici, ba chiar am să ofer detalii și exemple pe care le-am văzut. Începem cu o tipă de 15 ani, să zicem, machiată foarte strident, cu suvițe de 5 feluri în cap, o multitudine de brățări și mă rog, niște haine ce au în componența lor toată gama de culori ale curcubeului. O minune, ce mai! O plăcere să privești, nu-i așa? Așa se duce tipa asta la liceu. O vezi în pauză, cu o țigară scumpă încercând să învețe să fumeze și urlând prin curte că vezi doamne profa de engleză i-a reproșat nu știu ce și că-i dementă și că ea n-are nicio vină și mai bagă ea acolo niște înjurături înflorite. Trebuie să mai comentez ceva? Eu nu cred. Ăștia-s unii adolescenți din ziua de azi.

Celălalt exemplu de domnișoară este foarte… „Bamboo-ist“ ca să folosesc o exprimare cât mai ironică. O vezi tot așa, prin curte, cu ochelari de muscă, părul îndreptat cu placa, fața proaspăt băgată în găleata cu fond de ten și poleită pe gene cu mascara de 3+ straturi. Nu strică și un ruj roz aprins și un bronz la solar, am văzut și d-astea. Ceva balerini cu vreun imprimeu interesant, zic ele, colanții VEȘNICI de care toaaată lumea știe, o bluză strâââmtă cu umerii proeminenți și poziția tipică: botul încordat, țigara în mâna chinuită de unghiile false de 10 kilometri, brațul stâng ridicat, de care atârnă geanta și în mâna respectiva telefonul ținut ostentativ. De obicei este Iphone. Le vedeți peste tot, eu zic că dacă vă plictisiți si vreți să vedeți câte „bamboo-iste“ numărați pe o rază de câțiva metri o să îmi dați dreptate. Doar că o să aveți nevoie de memorie bună că la un moment dat o sa ajungeți la un număr prea mare și o sa vă dea „error“ 🙂

Să trecem la domnișori, nu-i așa? Hai să vorbim despre „boșii“ din licee, o sa fie foaarte amuzant. Am un exemplu extraordinar la mine în liceu, n-am să zic în clasă că-i prea evident 🙂 (ups..). Exemplul general despre care vorbim are tendința să meargă robotic și cam strâmb. El are impresia că așa o să pară mai dur și mai musculos, dar de fapt arată penibil. Blugii sunt strâmți ca să se vadă fundul bombat și fetele să-și facă o idee despre cât de mare este „nivelul politic“, dacă mă înțelegeți… Boss-ul liceean obișnuiește să se apuce de fumat prin bobocime, pentru că a auzit el că e marfă să fumezi și s-a gândit că nu-i o idee rea. De bere ce să mai zic, la el berica și grătarul este noul imn național! Să trăiască! I se pare tare ca în timpul orei să se zgâlțâie, să se dea în spectacol că el e cel mai tare din parcare (cred că mai degrabă cel mai prost din curtea școlii) și mă rog, să arunce cu manuale, să se vadă foarte frumos și alte minuni… A regăsit un confort în moda de a-și ridica cracul de la blug la un picior și de a-l lăsa pe celălalt normal. Zice că-i mai cool! Update: „Bamboo-istele“ mor dupa „boși“!

Închei prin a vă spune că lumea mondenă din liceele bucureștene este… „de vis“.