AVC – PRO noi


Anti versus contra - Facem ceva

de Mădălina Meilă – seminarist
foto: Ion Mateş – seminarist foto

Chiar dacă generaţia „veche“ aruncă bombe pline de vorbe jignitoare sau folositoare, uneori aceste vorbe n-au nicio noimă şi nu fac altceva decât să evidenţieze rivalitatea dintre vremuri, căci de data aceasta diferenţa este una foarte mare. Să nu uităm că părinţii şi bunicii noştri au avut o viaţă ce se concentra pe un regim comunist, trăiau în vremurile inexistenţei internetului, telefonului mobil. Chiar şi-aşa, viaţa a evoluat şi diferenţele de acum 20-30 de ani sunt monumentale. Astăzi, cei de vârsta noastră au la orizont toate plăcerile lumii tehnologice şi de alte tipuri, aşa că de cele mai multe ori nu constituie un mare efort să fie obţinute.

Conflictul dintre generaţii nu va înceta niciodată, şi ăsta poate că este un lucru firesc. Generaţia Pro are mai multe posibilităţi şi unii chiar profită de ele, ajungând departe, unde şi-au dorit. Facultăţile de peste hotare ne aşteaptă. Deşi suntem jigniţi de predecesorii noştri, viaţa merge înainte şi continuăm să lucrăm la abilităţile, ambiţiile şi dorinţele noastre. Avem o speranţă mai mare, oportunităţi nenumărate şi o gândire mai liberă, mai sănătoasă şi mai raţională. Avem un amalgam de informaţii pregătite să fie exploatate în detaliu.

Viaţa socială nu a fost niciodată mai dezvoltată şi mai valabilă decât în momentul acesta şi, ca atare avem o mai mare şansă de a ne dezvolta. Avem pasiuni din care vrem să ne facem o carieră, spre deosebire de cei de dinaintea noastră care nu prea aveau de unde alege şi stăteau la cozi interminabile, se trezeau cu noaptea-n cap să ajungă la 4 dimineaţa să cumpere lapte şi iaurt; iar noi putem să aruncăm o haină pe noi pentru o oră de cumpărături şi să ne întoarcem cu traista plină.

Libertatea! De când există omenirea, libertatea a fost, este şi va fi un concept absolut. Ori este, ori nu este libertate. Ghinionul strămoşilor noştri a fost că libertatea nu a existat. Şi totuşi ei nu apreciază această invazie democratică. Până la urmă întrebarea rămâne de ce? Dacă nu ar fi dorit şi ei acest lucru, poate că Revoluţia nu ar fi avut loc, şi totuşi… Ea s-a întâmplat. Din dorinţa poporului. Iată că rezultatul nu a întârziat să apară şi avem parte de nişte oameni liberi în acţiuni, gândire şi decizii. Dar nu le convine pentru că au crezut că există libertate cu măsură, poate asta a fost eroarea ecuaţiei.

Mai e şi problematica respectului dintre generaţii. Nu vei vedea prea des două persoane la vreo 40-50 de ani care se iau la trântă pe locul din autobuz sau din cauza vestimentaţiei adoptate. Dar cu siguranţă o vei vedea pe doamna care tocmai s-a urcat în 104 şi tu, nefiind atent la ce este în jurul tău (probabil) şi toate scaunele fiind ocupate, ea te va ochi fix pe tine pentru că eşti tânăr şi poţi să stai şi în picioare. Totuşi, abordarea pe care o va folosi este una plină de indignare: „Ce needucat eşti, aşa sunteţi toţi din generaţia asta, credeţi că ştiţi totul dar voi habar nu aveţi ce amărâţi suntem!“. Aceeaşi replică poate fi dată şi în cazurile în care tu, tânăr homo sapiens, doreşti să ieşi la un suc, un vin fiert sau o bere. Părinţii se iau de tine că nu ieşi deloc, după care când vii acasă pe la 9-10 îţi spun că umbli hai-hui.

Chestia care mă amuză cel mai tare la subiectul ăsta este că ei nu erau mai diferiţi decât noi când se bucurau de valurile tinereţii. Şi ei au fost la petreceri şi au stat până la 6 dimineaţa, şi ei au băut alcool când erau minori, şi ei au mai făcut chestii pe care şi noi le facem astăzi. Şi ei la rândul lor erau criticaţi, şi totuşi ei fac exact ca părinţii lor. Nu pot înţelege că şuviţele, fustele scurte, fardurile, dramatismul tipic sau adrenalina sunt lucruri care definesc perioada prin care trecem. Nu sunt destul de conştienţi pentru a vedea cât de inteligenţi, talentaţi şi pasionaţi sunt unii adolescenţi.

O mare parte din generaţia veche nu ne susţine, ne critică fără a avea un reper după care să se ghideze. Degeaba ne chinuim să rezolvăm această dispută care ţine de când e omenirea. Niciodată nu va înceta pentru că, la fel cum am precizat şi la început, poate este un lucru firesc. Noi trebuie sa privim înainte şi cu demnitate, să ne urmăm idealurile şi să ne vedem de treaba noastră. Suntem pata de culoare a lumii, suntem tinereţe!

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published.