Egyptian Museum din Cairo


Egyptian Museum din Cairo

de Andra Măciucă – redactor
sursa foto: www.wikipedia.com

Egyptian Museum din Cairo găzduieşte 4.000 de opere antice egiptene expuse şi alte 8.000 în depozitele de artă.

Ridicat iniţial în locul unde se afla colosul lui Ramses al II-lea din Memphis, muzeul are săli proiectate în stil neoclasic de către francezul Durgnon. Pe lângă sarcofage care reprezintă prăzile celor mai puternici suverani din Egiptul Antic, clădirea se bucură şi de faimoasa comoară a faraonului Tutankhamon (descoperită în anul 1922).

Descoperirea obiectelor de artă a fost rezultatul expediţiei lui Napoleon Bonaparte de-a lungul Văii Nilului.

Cu toate acestea, una dintre cele mai marcante personalităţi din istoria egiptologiei a fost Auguste Mariette (1821-1881), fiind fondatorul Egyptian Museum şi primind, de-a lungul timpului, numeroase titluri onorifice, precum „bey“ şi „pasha“. Numele acestuia va reprezenta inspiraţia lui Giuseppe Verdi pentru realizarea operei „Aida“.

Printre descoperirile sale se numără şi statuile lui Rahotep şi Nofret, care pot fi văzute în ziua de azi. Fără îndoială, cel mai important detaliu este reprezentat de ochii statuilor, a căror profunzime este dată de cuarţul opac şi de cristal. Rahotep, un bărbat cu păr scurt şi mustaţă subţire, are, conform tradiţiei, pielea mai închisă la culoare şi poartă o fustă simplă. Soţia sa poartă o perucă masivă, împodobită cu o diademă cu motive florale, are pielea deschisă la culoare şi este îmbrăcată cu o rochie lungă, cu umerii şi mâna dreaptă descoperite.

Dintre operele expuse se remarcă şi paleta regelui Narmer, care datează din dinastia zero (cca. 3.000 î. Hr.). Obiectul a devenit celebru prin importanţa sa istorică şi politică, ilustrând momentul unificării Egiptului de Sus cu Egiptul de Jos. Rolul unui astfel de obiect era acela de suport în procesul de transformare în pulbere a ceea ce avea să devină pigmentul pentru machiajul faraonilor. Pe lângă rolul său practic, se evidenţiază şi puterea suveranului, care reiese din scenele cu valoare simbolică.

De asemenea, există un pieptene ce aparţine regelui Djer, care dintr-un simplu obiect de uz casnic devine deosebit prin scenele încrustate pe el. Astfel, obiectul devine magic, având rolul de a proteja oamenii de duhurile rele.

Regina Hetepheres I, numită şi „mama regelui Egiptului de Sus şi de Jos“, a lăsat în urma sa o cutie pentru brăţări, confecţionată din obiecte de mobilier din lemn aurit. Brăţările aflate înăuntru reprezintă o combinaţie armonioasă între foi de argint curbate şi pietre semipreţioase, având ca rezultat formarea a patru fluturi cu aripile întinse. Aceste accesorii obişnuiau să fie purtate pe antebraţ.

Tradiţia egipteană prevedea ca zestrea funerară a copiilor să fie alcătuită şi din jucării pe care să le folosească în viaţa de apoi. Un obiect de acest fel, ciudat şi de mici dimensiuni, dar care este extrem de original, poate fi găsit şi în zilele noastre în Egyptian Museum din Cairo. Acesta este intitulat „Pigmeii dansatori“ şi aparţine unei copile numite Hapi.

Cum cărţile au o valoare incontestabilă în reconstituirea datelor istorice, nu putem să nu menţionăm „Cartea morţilor lui Pinudjem I“, un preot care s-a autoproclamat suveranul Tebei.

Zestrea funerară a lui Tutankhamon cuprinde câteva obiecte de o frumuseţe deosebită, din alabastru. Un astfel de obiect este vasul pentru parfumuri, descoperit printre sanctuarele care protejau sarcofagele faraonului.

Cu siguranţă există numeroase obiecte ce merită văzute, dar pentru asta trebuie să faceţi o vizită la Egyptiam Museum din Cairo şi să parcurgeţi cu grijă cele două etaje ale acestuia.

Programul de funcţionare este între orele 9:00 şi 18:30 în fiecare zi (ultimul tur începe la ora 18:00) şi de la 9:00 la 15:00 în timpul Ramadanului.

Recommended Articles

1 Comment

  1. Pe bune? V-ati gandit sa puneti un articol de wikipedia pe site? Daca tot ati precizat sursa foto, trebuia sa precizati si sursa pentru text!

Leave a Reply to Patrascu Cancel reply

Your email address will not be published.